Cernavodă rămâne la 11 cm de oprire

Nivelul apei în bazinul de admisie de la Cernavodă era de aproximativ -218 cm pe 7 august (Newscenter). Operatorii trebuie să oprească Unitatea 2, ultimul reactor nuclear aflat încă în funcțiune în România, dacă nivelul coboară spre -229 cm (Capital). Marja rămasă este, așadar, de 11 cm, iar aceleași rapoarte de monitorizare indică o scădere a Dunării cu 2-3 cm pe zi.

România a notificat Bruxelles-ul și guvernele celorlalte state membre în baza Regulamentului 2019/941, cadrul european care obligă țările să semnaleze riscurile de aprovizionare cu energie electrică atunci când acestea pot avea efecte transfrontaliere (Europa FM). Alerta pune sistemele energetice din regiune în regim de monitorizare comună. Nu aduce însă niciun megawatt în plus.

De ce poate opri un fluviu în scădere o centrală nucleară

Reactoarele de la Cernavodă folosesc apa Dunării pentru răcirea condensatoarelor, echipamentele care transformă aburul înapoi în apă după ce acesta pune în mișcare turbinele. Fără debit suficient, răcirea nu mai poate fi asigurată, iar producția trebuie oprită. Unitatea 1 fusese deja deconectată pe 28 iulie, după ce debitul coborâse la aproximativ 1.630 de metri cubi pe secundă, mult sub media lunii august, de circa 3.900 (Agerpres, HotNews).

De atunci, autoritățile au detonat o formațiune stâncoasă, au dragat canalul și au pregătit scufundarea unor barje pentru redirecționarea debitului. Detonarea a ridicat nivelul apei cu aproximativ 2 cm (Euronews România). Directorul tehnic al Nuclearelectrica, Emil Macovei, a spus că operațiunea cu barje ar putea câștiga încă două-trei zile, dar că, dacă scăderea continuă, Unitatea 2 va fi probabil oprită după acest interval (Digi24).

Vecinii care ar putea ajuta au și ei nevoie de ajutor

Unitatea 2 produce aproximativ 680 MW, echivalentul a 8-9 % din consumul de vârf al României seara, pe care valul de căldură l-a împins spre 8.000 MW (Europa FM). România importa deja în jur de 1.700 MW la orele de vârf. Dacă Unitatea 2 se oprește, necesarul de import ar putea depăși 2.500 MW (Financial Intelligence).

Problema este că statele care ar furniza în mod normal această energie sunt expuse aceluiași fluviu. Centrala Paks din Ungaria a coborât la aproximativ 480 MW la începutul lunii august, față de nivelul normal de 2.000 MW, ceea ce a obligat Ungaria să importe energie și să folosească rezerve de gaze (Pénzcentrum, MVM).

Bulgaria a fost până acum cea mai clară sursă de sprijin. În dimineața zilei de 7 august, exporta 1.355 MW către România, folosind producție solară și pe cărbune (economic.bg). Oficialii bulgari au spus însă că, în ultimele zile, capacitatea de export a fost „folosită integral” (Ministerul Energiei din Bulgaria), iar reactoarele nucleare de la Kozlodui depind de aceeași Dunăre aflată în scădere.

Cine câștigă, cine plătește

Câștigătorii pe termen scurt sunt traderii și producătorii flexibili care pot vinde energie rară în orele de seară. Prețurile pentru ziua următoare din Europa Centrală și de Sud-Est arată deja prime determinate de tensiunile de la Paks și Cernavodă (Serbia Energy).

Primii afectați sunt clienții Nuclearelectrica. Compania i-a avertizat că ar putea să nu poată onora contractele de livrare, invocând forța majoră, argumentul juridic prin care o firmă susține că un eveniment extern extraordinar o împiedică să-și îndeplinească obligațiile (ZF). Consumatorii industriali sunt cei care pot ajunge la reduceri voluntare sau impuse de consum cu mult înainte ca gospodăriile să vadă vreo schimbare în prețurile finale. Transelectrica, operatorul rețelei naționale, a cerut marilor consumatori să mențină consumul redus pentru a evita o avarie majoră în sistem (Mediafax).

Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a descris Grupul de coordonare pentru energie electrică al UE drept un forum pentru schimb de informații (Dan Jørgensen). Piața europeană de electricitate permite, în mod normal, deplasarea energiei către zonele unde oferta este insuficientă. Seceta arată însă limita acestui mecanism: România, Ungaria și Bulgaria au nevoie de energie suplimentară în aceleași ore de seară, iar fluviul care le răcește centralele este același fluviu al cărui nivel scade.