14 petroliere-fantomă, 418 ore, nicio oprire

În largul coastelor bulgare și românești continuă să treacă petroliere asociate flotei-fantomă a Rusiei. Intră, tranzitează și ies. Între ianuarie și august 2026, cel puțin 14 astfel de nave au petrecut cumulat 418 ore în apele a două state membre ale UE, potrivit unei investigații Greenpeace Bulgaria bazate pe date de urmărire Lloyd's List Intelligence (Greenpeace Bulgaria, Fakti). Niciuna nu a fost oprită. Niciuna nu a fost inspectată la bord. Niciuna nu a fost reținută.

La prima vedere, pare un eșec de aplicare a sancțiunilor. Juridic, nu este automat așa. Uniunea Europeană poate include nave pe listele de sancțiuni, dar statele de coastă au nevoie în continuare de un temei legal concret pentru a le opri.

De ce simpla prezență nu justifică reținerea unei nave

Cele 14 petroliere apar în baza de date Lloyd's List privind flota-fantomă, care marchează nave suspectate de practici înșelătoare legate de transportul petrolului sancționat (Greenpeace Bulgaria). Datele publicate nu includ însă trasee navă cu navă, istoricul încărcăturilor, statutul asigurărilor sau dovezi că vreuna dintre cele 14 a intrat în port, a transferat marfă ori a produs poluare în apele Bulgariei sau României.

Dreptul maritim internațional protejează principiul trecerii inofensive: navele pot traversa marea teritorială a altui stat fără intervenție, în condițiile Convenției ONU asupra dreptului mării (UNCLOS). Includerea pe o listă de sancțiuni nu anulează, prin ea însăși, acest drept. Un petrolier care traversează Marea Neagră fără să oprească și fără să transfere încărcătură beneficiază de același regim de trecere ca orice altă navă. După cum a concluzionat SWP Berlin, listarea creează presiune politică, dar nu oferă o putere universală de sechestru (SWP Berlin).

Cazul folosit de Greenpeace ca simbol este Kairos, un petrolier sancționat și abandonat în apropiere de Burgas. Activiștii au vopsit coca navei după ce imagini satelitare au arătat urme asemănătoare unor pete de petrol în zonă (Greenpeace Bulgaria Kairos, Cherno More). Autoritățile maritime bulgare au spus că verificările ulterioare nu au identificat poluare activă. Disputa rămâne deschisă.

Unde funcționează aplicarea regulilor și unde se oprește

Răspunsul României arată exact golul dintre sancțiune și control. Autoritatea Navală Română a transmis că nicio navă sancționată nu a intrat în porturile românești după data includerii pe listă (DottoTV, Radio Constanta). Răspunsul acoperă accesul în porturi, dar nu și ce se întâmplă în zona economică exclusivă a României, adică spațiul maritim mai larg în care statul are drepturi privind resursele și poluarea, fără să exercite control teritorial deplin.

ProTV a relatat că Garda de Coastă a primit peste 1.200 de notificări de transfer navă-la-navă din mai 2022. Instituția a spus că nu au fost necesare controale, deoarece navele notificaseră operațiunile în baza regulilor de prevenire a poluării (Știrile ProTV). Cu alte cuvinte, notificarea a fost tratată ca dovadă de conformare.

Danemarca arată cum arată aplicarea sancțiunilor atunci când statele folosesc pârghiile pe care le au efectiv în porturi și zone de ancoraj. Aflată pe ruta-cheie a Balticii, Copenhaga a înregistrat 292 de tranzite ale petrolierelelor din flota-fantomă prin apele daneze în 2025 (gCaptain). Autoritățile daneze au inspectat 79 de petroliere în zona de ancoraj Skagen Red și au reținut patru (Sofart). Danemarca a introdus și verificări ale certificatelor de asigurare pentru petrolierele încărcate care ies din Great Belt, iar lipsa documentelor este transmisă mai departe în mecanismele de sancțiuni (Folketinget). Controlul are efect în ancoraje și puncte înguste de trecere. În larg, navele doar tranzitează.

Pârghiile de servicii care pot face sancțiunile mai eficiente

Blocajul real nu se află doar pe coasta Mării Negre, ci și la Atena și Valletta. Operatorii legați de Grecia au câștigat cel puțin 3,8 mld. dolari în trei ani din comerțul cu țiței rusesc, potrivit unei analize Financial Times (Fortune Greece). Când al 21-lea pachet de sancțiuni al UE a încercat să restrângă serviciile maritime, de la asigurări și brokeraj până la management naval și finanțare, Grecia a blocat acordul până a obținut excepții pentru transportul de GNL rusesc (Naftemporiki, News247). Sancțiunile UE cer unanimitate în Consiliu, unde miniștrii de externe ai celor 27 de state membre trebuie să fie de acord, astfel că un singur stat poate bloca întregul pachet. Grecia a folosit această putere.

UE a adăugat treptat tot mai multe nave pe listele de sancțiuni. Al 21-lea pachet a oferit statelor membre o nouă autoritate de a confisca încărcătura navelor din flota-fantomă care sunt reținute (Skuld, Gard). Limitarea serviciilor maritime europene are însă un cost: încărcăturile ar putea fi mutate pe nave mai vechi, sub pavilioane opace și cu asigurători din afara Occidentului, ceea ce ar face flota mai greu de urmărit și mai riscantă din punct de vedere al asigurării (Brookings).

Cele 14 petroliere și cele 418 ore descriu o problemă pentru care UE a construit reguli de sancționare, dar a lăsat statele de coastă să suporte riscul operațional. Bulgaria și România preiau riscul de mediu al unor nave vechi și insuficient asigurate care le traversează apele. Grecia controlează pârghiile de servicii care pot apăsa pe economia flotei. Supravegherea este confundată prea ușor cu aplicarea regulilor. Până când Sofia și Bucureștiul vor adopta instrumentele testate de Danemarca, de la inspecții în ancoraje la verificări de asigurare și declanșatori documentați de poluare, vor continua să numere orele, iar petrolierele vor continua să treacă.