Ungaria: €4.2bn fără procurori UE

Pe 23 septembrie, Comisia Europeană a propus ridicarea restricțiilor pentru aproximativ 4,2 mld. euro din fonduri europene destinate Ungariei. Printre reformele care ar justifica măsura a inclus aderarea țării la Parchetul European, instituția UE care anchetează fraudele cu bani europeni (Comisia Europeană, EUobserver). Deocamdată, Parchetul nu are niciun procuror în Ungaria. Șefa instituției, Laura Codruța Kövesi, a declarat pe 29 septembrie pentru RTL că se așteaptă ca un birou la Budapesta să fie deschis până vara viitoare, cu zece procurori (HVG).

Membră pe hârtie, fără procurori în practică

Parchetul European (EPPO) este serviciul de urmărire penală al UE pentru fraudele și corupția care implică fonduri europene. O decizie a Comisiei din iulie a confirmat aderarea Ungariei, iar Ministerul Justiției susține că aceasta a intrat în vigoare pe 2 august (Decizia Comisiei (UE) 2026/1701, Ministerul Justiției).

Aderarea formală nu înseamnă că procurorii sunt deja la lucru. EPPO funcționează prin procurori aflați în fiecare țară, care deschid dosare și susțin acuzarea în instanțele naționale. Numirea lor la Budapesta presupune trei pași: parlamentul Ungariei adoptă regulile, guvernul propune o listă de candidați în ordinea preferințelor, iar EPPO face numirile pe baza acestei liste (Regulamentul (UE) 2017/1939).

Primul pas nu a fost făcut. Guvernul intenționează să înainteze parlamentului, în 2026, un pachet care modifică trei legi (Index). Un al doilea pachet ar urma în 2027 și ar rescrie regulile privind procedura penală, protecția datelor și cooperarea (Ministerul Justiției). Informațiile disponibile nu arată că parlamentul ar fi adoptat vreunul dintre pachete.

Prin urmare, termenul avansat de Kövesi pentru vară este o estimare, nu o dată stabilită prin lege. Nici numărul procurorilor nu este decis. Regulile UE cer cel puțin doi procurori pentru fiecare țară, iar numărul final este stabilit de guvern împreună cu procurorul-șef al EPPO. Propunerea lui Kövesi de a avea zece procurori rămâne, așadar, o propunere (Regulamentul (UE) 2017/1939). După deschidere, biroul ar putea ancheta și infracțiuni comise începând din iunie 2021, inclusiv în anii în care guvernul lui Viktor Orbán a ținut Ungaria în afara EPPO (444.hu).

Polonia arată cât timp poate trece între aderare și deschiderea efectivă a unui birou. A devenit membră la 1 iunie 2024, dar biroul său a început să lucreze abia pe 28 ianuarie 2025 (Rzeczpospolita). Parcursul legislativ al Ungariei este diferit, așa că această întârziere oferă un exemplu, nu o prognoză.

Ce li se cere guvernelor să considere reformă încheiată

Propunerea Comisiei nu ar transfera 4,2 mld. euro la Budapesta în ziua adoptării (Comisia Europeană). Banii provin din fondurile de coeziune, partea din bugetul UE care finanțează drumuri, rețele de apă și alte proiecte în regiunile mai sărace. Ridicarea restricțiilor i-ar permite Ungariei să aloce din nou aceste fonduri unor proiecte. Plățile ar veni pe măsură ce proiectele avansează și generează cheltuieli.

Propunerea vine după ce Comisia a închis procedura privind statul de drept, mecanismul prin care poate îngheța fonduri europene atunci când nu are încredere că un guvern le gestionează corect. Alte condiții impuse Ungariei pentru accesul la fonduri rămân în vigoare (To Brief). Aderarea la EPPO este unul dintre mai multe motive invocate, nu întregul dosar.

Acum, statele membre decid în Consiliu prin vot cu majoritate calificată. În acest sistem, țările mai mari au o pondere mai mare, iar niciun guvern nu poate bloca singur decizia (EUobserver).

Miza Parchetului European depășește acest vot. Odată ce biroul va avea procurori, aceștia ar putea desfășura anchete comune cu colegii din alte state membre atunci când sunt implicate companii sau plăți transfrontaliere (Regulamentul (UE) 2017/1939). De aceea, toate guvernele care contribuie la bugetul UE au un interes în ocuparea acestor posturi. EPPO are însă limite: instituția decide ce cazuri deschide, instanțele ungare le judecă, iar infracțiunile care implică numai bani publici din Ungaria rămân în afara competenței sale.

Datele susțin o concluzie simplă: guvernelor UE li se cere să considere aderarea Ungariei la EPPO o reformă încheiată, deși niciun procuror european nu lucrează încă în țară. Potrivit estimării lui Kövesi, biroul din Budapesta se va deschide abia vara viitoare (HVG). Consiliul nu a votat încă, iar guvernele pot cere dovezi ale progreselor înainte să elibereze banii. Prima dovadă ar fi adoptarea de către parlamentul Ungariei a legilor privind selecția procurorilor, pe care guvernul a promis să le prezinte anul acesta (Index).