729 de proiectile presează frontiera NATO

Rusia a lansat 73 de rachete și 656 de drone asupra Ucrainei în noaptea de 1 spre 2 iunie, unul dintre cele mai mari atacuri individuale ale războiului (UNN, Chronicle.lu/Reuters). Cel puțin 11 oameni au murit, iar peste 100 au fost răniți în Kyiv, Dnipro și Harkiv. Polonia a ridicat avioane de luptă, a activat apărarea antiaeriană de la sol și a închis spațiul aerian de la frontieră. Cu patru zile înainte, o dronă rusească lovise un bloc de locuințe din Galați, rănind doi civili, primele astfel de victime pe teritoriul NATO. Alianța a putut urmări aproape totul, dar a avut foarte puține opțiuni reale de angajare.

Să vezi tot, dar să nu poți trage

Comandamentul Operațional al Poloniei a confirmat că misiunea avioanelor s-a încheiat la 03:35, fără încălcarea spațiului aerian polonez, și a menționat sprijinul Comandamentului Aerian al NATO, al Franței și al Țărilor de Jos (Fakt.pl). A fost a șasea activare defensivă a Poloniei în ultimele 12 luni. Fiecare reacție a fost mai rapidă și a implicat mai mulți aliați. Ce părea criză în 2024 intră treptat în rutină operațională.

Incidentul de la Galați, din 29 mai, a arătat limita acestei adaptări: detecția mai rapidă nu schimbă mare lucru dacă regulile nu permit focul. România a urmărit drona pe parcursul celor patru minute în care a zburat deasupra teritoriului românesc. Avioanele F-16 erau în aer și aveau autorizare pentru folosirea armamentului. Interceptarea a eșuat totuși. Tragerea ar fi riscat pagube colaterale într-o zonă locuită, regulile juridice de timp de pace nu permiteau angajarea țintelor în spațiul aerian ucrainean, iar sistemele terestre anti-dronă nu aveau autorizare pentru acțiune urbană (Mediafax). Ministrul apărării, Radu Miruță, a spus că sistemele au fost „proiectate înainte de 2023, înaintea războiului cu drone la scară largă”.

Ministrul român de externe, Oana Țoiu, a afirmat public că atacul de la Galați „se încadrează în categoria care justifică” articolul 4, mecanismul NATO prin care un stat membru poate cere consultări ale Alianței atunci când se simte amenințat. România a ales apoi să nu îl invoce. Potrivit Euronews.ro, surse apropiate Administrației Prezidențiale spun că Washingtonul a recomandat evitarea invocării articolului 4 și a propus în schimb transferuri de capabilități. România a expulzat ambasadorul Rusiei și a dispus închiderea consulatului de la Constanța în termen de 30 de zile.

Fisura politică

Barajul rusesc a lovit într-o Alianță deja împărțită în privința răspunsului la atacurile rusești din apropierea frontierelor sale. Președinții Estoniei, Letoniei și Lituaniei au publicat la 21 mai o declarație comună prin care au cerut NATO să treacă, pe flancul estic, de la Air Policing, adică supraveghere și identificare, la Air Defence, o postură care permite angajarea autorizată a țintelor (Aerotime). Ministrul eston de externe, Kaja Tsahkna, a avertizat că „fiecare breșă, fiecare răspuns atenuat devine o invitație pentru următorul atac”.

Cancelarul german Friedrich Merz a transmis solidaritate cu România, dar a propus un statut special de asociere a Ucrainei la UE, un gest politic care nu rezolvă diferența dintre capacitatea de detecție și capacitatea de interceptare pe flancul estic. Premierul slovac Robert Fico a mers în direcția opusă, cerând „dialog imediat UE-Rusia” (Noviny.sk, Novinky.cz). Propriul său ministru de externe, Juraj Blanár, a condamnat atacurile în termeni mai duri. Președintele Slovaciei a cerut întărirea flancului NATO, fără să susțină apelul lui Fico la dialog.

Cadrul Moscovei, termenul NATO

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că războiul a intrat într-o „paradigmă complet diferită”, invocând atacul ucrainean cu drone din 22 mai asupra unui colegiu profesional din Starobelsk, teritoriu ocupat, în urma căruia ar fi murit 21 de oameni (Devdiscourse/Reuters, RIA Novosti). Consiliul de Securitate al ONU spune că nu poate verifica bilanțul, deoarece Rusia blochează accesul în teritoriile ocupate. Peskov a adăugat că războiul „s-ar putea încheia până la sfârșitul zilei” dacă Ucraina s-ar retrage din regiunile revendicate de Rusia.

Formula „noua paradigmă” se înscrie în practica documentată a Kremlinului de a lega limbajul escaladării de incidente precise, pentru a justifica operațiuni pregătite anterior. Același tipar a apărut după atacul asupra podului Kerci, în 2022, și după folosirea rachetelor ATACMS de către Ucraina, în 2024.

România a semnat la 29 mai contracte de 5,6 mld. euro prin programul SAFE, mecanismul UE de finanțare a achizițiilor de apărare, pentru sisteme anti-dronă (Digi24). Livrările încep în 2027. Summitul NATO de la Ankara, din 7-8 iulie, este momentul în care cererea statelor baltice pentru o postură formală de apărare aeriană va fi decisă. Până atunci, flancul estic rămâne prins între supraveghere și angajare, iar fiecare incident cu drone care trece fără răspuns colectiv ridică pragul pentru următorul.