Atena protestează după drona ucraineană eșuată

Pentru Grecia, drona găsită la 7 mai lângă Capul Dukato, pe insula Lefkada din Marea Ionică, a transformat războiul naval al Ucrainei într-o problemă de securitate proprie. Pescarii au observat o ambarcațiune neagră, de 6 metri, plutind spre o grotă de coastă, cu motorul încă pornit. În interior au fost găsite până la 300 kg de explozibil, trei detonatoare conectate pentru impact și echipamente de comunicații prin satelit estimate la 300.000 € (Euronews, Newsit). Echipele marinei grecești specializate în dezamorsarea bombelor au identificat obiectul drept vehicul naval fără echipaj, practic o bombă plutitoare proiectată să lovească și să scufunde nave, apoi au detonat încărcătura controlat. Stabilirea originii s-a dovedit mai complicată.

De la Magura la Kozak Mamaj

Analiștii militari greci au clasificat inițial drona drept Magura V3, un model produs în Ucraina și folosit de Kiev pentru a scufunda nave rusești în Marea Neagră. La 12 mai, ministrul Apărării, Nikos Dendias, le-a spus omologilor europeni, la Bruxelles, că este „sigur că este ucraineană”. A doua zi, UFORCE, singurul producător al dronelor Magura, a respins categoric afirmația: configurația nu corespundea niciunuia dintre produsele sale, iar modelul V3 „pur și simplu nu există”.

Eticheta s-a schimbat apoi. V3 a devenit V5. La 19 mai, oficialii greci au ajuns la „Kozak Mamaj”, o altă dronă kamikaze, asociată Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), nu direcției de informații militare (Focus.ua). UFORCE avusese dreptate: drona nu era a sa. Dar era ucraineană.

Lansată din apropiere, țintă necunoscută

Un raport comun al Statului Major al Greciei (GEETHA) și al serviciului de informații EYP, finalizat la 15 mai, a concluzionat că drona a deviat de la traseu din cauza unei defecțiuni a sistemului de navigație. Potrivit Reuters, în rezervoare mai rămăsese o cantitate semnificativă de combustibil, ceea ce exclude o deplasare lungă. Indiciul duce spre o lansare din apropiere, cel mai probabil de pe o navă-mamă aflată undeva în Marea Ionică sau în Adriatică.

Raportul nu a identificat ținta. Serviciile grecești cred că drona viza o navă din „flota din umbră” a Rusiei, rețeaua de petroliere vechi care transportă petrol rusesc ocolind sancțiunile occidentale (Maritrace). Ucraina a atacat astfel de nave cu drone explozive în apele dintre Marea Neagră și vestul Mediteranei. Lefkada se află chiar pe acest culoar.

Atena protestează, singură

La 28 mai, la reuniunea informală a Consiliului Afaceri Externe al UE din Limassol, Cipru, unde miniștrii discută neoficial dosare sensibile, ministrul de Externe Giorgos Gerapetritis a informat-o pe Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE, și a discutat cu omologul ucrainean Andrii Sybiha. Atena pregătește acum un demers diplomatic formal, adică un protest structurat care creează un document juridic și se află cu un pas sub rechemarea ambasadorului (ProtoThema).

Niciun alt stat membru al UE nu a susținut public Grecia în acest caz. Dreptul maritim internațional nu oferă un cadru obligatoriu pentru incursiuni accidentale ale unor drone înarmate aparținând unor state prietene. Răspunsul revine diplomației bilaterale, ceea ce pune Atena într-o poziție dificilă: protestează oficial față de acțiunile unei țări pe care restul Europei o înarmează activ.

Problema depășește incidentul de la Lefkada. UE nu are un mecanism pentru situațiile în care armele unui stat aliat deviază în apele europene. Drona ar putea fi doar rezultatul unei defecțiuni izolate. Sau ar putea arăta că atacurile ucrainene asupra petrolierelor din flota din umbră trec deja, în mod curent, prin spațiul maritim al UE, lăsând state membre care nu au fost consultate să gestioneze ce ajunge la țărm.