Atena primește €24.6 miliarde fără audit fizic

Grecia a primit deja 24,6 mld. euro din Mecanismul de redresare și reziliență, fondul post-pandemie al UE prin care guvernele sunt plătite numai după ce îndeplinesc ținte convenite de reformă și investiții. Atena a bifat până acum 238 de jaloane (Parapolitika, Bank of Greece). Rata de absorbție este de 68,5 %, adică ponderea banilor alocați care au intrat deja în țară, ceea ce plasează Grecia printre performerele UE.

Problema este ce nu se vede în raportările publice. Grecia nu publică o reconciliere între banii primiți de la UE, plățile făcute către contractanții finali și proiectele terminate fizic. Registrul care ar arăta cât din cele 24,6 mld. euro s-a transformat în spitale finalizate, canale de irigații sau rețele energetice funcționale nu există public.

Când un canal devine document strategic

Această lipsă contează acum, pentru că Grecia are termen până la 31 august să închidă toate jaloanele rămase. După această dată, țintele neterminate pot bloca ultima plată sub formă de grant. Comisia Europeană a dat la 23 iulie o evaluare pozitivă celei mai recente revizuiri a planului grec, menținând bugetul total la circa 36 mld. euro, dar modificând conținutul unor livrabile.

Regulile UE permit guvernelor să își revizuiască planurile de redresare atunci când circumstanțele fac imposibilă varianta inițială (EUR-Lex). Atena descrie schimbările drept „realocări țintite”. PASOK, principalul partid de opoziție, vede însă un tipar mai dur: toate cele 18 proiecte de irigații incluse inițial în plan au dispărut. Angajamentul de a construi rețele de irigații prin parteneriate public-private a fost înlocuit cu un jalon privind aprobarea unei strategii naționale pentru apă și modificări legislative pentru două companii de utilități din sector (Euro2day).

Diferența este materială. Un canal duce apă la ferme. Un document strategic stabilește reguli și priorități. Ambele pot fi utilizări legitime ale banilor europeni, dar numai una produce un activ construit. Iar dacă jalonul revizuit este o lege, nu o țintă de construcție, Atena îl poate îndeplini, poate încasa plata și poate raporta conformitate integrală fără să fi săpat niciun canal.

Aceasta este o acuzație politică a opoziției, nu concluzia unui audit. Dar descrie un mecanism real din arhitectura fondului: un guvern poate satisface cerințele Bruxellesului înlocuind o țintă de construcție cu una legislativă, păstrând plata, dar schimbând ceea ce se construiește efectiv.

Distanța dintre bani și beton

Grecia nu este un caz izolat. În UE, progresul administrativ merge adesea mai repede decât finalizarea fizică a proiectelor. Italia raportează doar 25,6 % dintre proiectele active din planul său de redresare ca fiind certificate complet (TPI). Portugalia a depus a șaptea cerere de reprogramare pentru a evita returnarea fondurilor necheltuite. Curtea de Conturi Europeană a avertizat că calendarul comprimat al fondului riscă să ducă la bani care nu sunt folosiți eficient înainte de închidere (ECA Special Report 13/2024).

Pe hârtie, Grecia stă mai bine decât majoritatea statelor comparabile. Un audit echivalent al livrării efective nu a fost însă publicat.

Cine încasează, cine așteaptă

Planul Greciei are două canale: 18,2 mld. euro în granturi pentru investiții publice și 17,7 mld. euro în împrumuturi cu dobândă redusă, gândite să atragă cofinanțare privată (Proto Thema). Guvernatorul Băncii Greciei, Yannis Stournaras, a raportat împrumuturi contractate prin MRR de 13,2 mld. euro până la sfârșitul lunii mai, cu plăți către companii care vor continua până în 2029 (Bank of Greece).

Canalul de împrumuturi funcționează conform logicii pentru care a fost creat: banii UE reduc costul finanțării, băncile vin cu creditare suplimentară, iar companiile investesc. Pachetul de 18,9 mil. euro al BERD pentru parcul solar al Hellenic Halyvourgia, care combină finanțare BERD, fonduri MRR și capital propriu al companiei, arată mecanismul în varianta sa cea mai bună (EBRD).

Dar împrumuturile MRR intermediate de bănci favorizează companiile care știu deja să se finanțeze și pot prezenta planuri de investiții credibile pentru creditori. Municipalitățile mici, IMM-urile mai fragile și proiectele de construcții întinse pe mai mulți ani au șanse mai slabe, mai ales pe măsură ce termenul din august comprimă calendarul.

Grecia se descurcă foarte bine la îndeplinirea condițiilor cerute de Bruxelles. Dacă Atena a construit în aceeași măsură ceea ce a promis în 2021 rămâne o întrebare la care niciun document public nu răspunde încă.