TVA-ul blochează bugetul Belgiei de €10 billion

Miniștrii de rang înalt ai Belgiei s-au reunit sâmbătă după-amiază, dar au încheiat discuțiile în acea seară fără un acord bugetar. Principalul punct de blocaj este dacă TVA-ul plătit de cumpărători ar trebui să crească (De Standaard, RTBF). Premierul Bart De Wever vrea să îmbunătățească finanțele publice cu aproximativ 10 mld. euro până în 2029 (Business AM). Partenerii de coaliție acceptă o țintă de această mărime, dar nu s-au înțeles cine va suporta costul: cumpărătorii, salariații sau utilizatorii serviciilor publice. Belgia trebuie să trimită Comisiei Europene un proiect de buget până la 15 octombrie (Camera Reprezentanților din Belgia).

TVA mai mare la cumpărături pentru a ieftini munca

TVA-ul, taxa pe valoarea adăugată, este un procent adăugat la prețul plătit la casă. Potrivit planului atribuit lui De Wever, cota standard, aplicată majorității bunurilor și serviciilor, ar crește de la 21 % la 22 %. Cotele reduse de 6 % și 12 % ar fi reunite într-o singură cotă de 9 %, iar fructele și legumele ar putea fi scutite de TVA (Brussels Times, RTL Info). Guvernul nu a publicat lista produselor care ar intra în fiecare categorie, astfel că aceasta rămâne provizorie.

Un calcul simplu arată miza. Într-un exemplu ipotetic publicat de De Morgen, un produs care costă 100 € cu TVA de 6 % ar ajunge la aproximativ 102,83 € la cota de 9 % și la 94,34 € dacă ar fi scutit de taxă (De Morgen). Calculul presupune că magazinele transferă integral modificarea cotei către clienți, lucru care nu se întâmplă întotdeauna. În aceleași condiții, produsele încadrate azi la cota intermediară s-ar ieftini ușor, iar cele la cota standard s-ar scumpi ușor.

De Wever vrea să folosească veniturile suplimentare din TVA pentru a reduce mai repede impozitele pe muncă, mizând că forța de muncă mai ieftină va determina firmele să angajeze mai mulți oameni (Brussels Times). Avantajul sau costul pentru fiecare gospodărie ar depinde, așadar, de ce cumpără și de cât ar câștiga din reducerile de taxe, însă planul nu precizează cine le-ar primi. Suma disponibilă pentru aceste reduceri a scăzut deja de la aproximativ 4,5 mld. euro la 2,5 mld. euro, după adăugarea unor scutiri și măsuri compensatorii (De Standaard).

Sindicatul CSC a comandat o simulare care estimează costul la 348 € pe an pentru un salariat mediu (CSC). Cifra provine din scenariul sindicatului, nu dintr-un pachet convenit de coaliție.

Alternativele mută costul în altă parte

MR, partidul liberal francofon din coaliție, refuză să strângă o parte din bani prin majorarea TVA-ului la cumpărături. Președintele său, Georges-Louis Bouchez, susține că taxele mai mari îi afectează pe salariați și pe clasa de mijloc. El invocă o regulă a coaliției potrivit căreia taxele noi pot acoperi cel mult o nouă parte din efortul bugetar total, adică din economii și venituri suplimentare (MR).

Partidul își propune să ajungă la 10 mld. euro printr-un calcul propriu: 4 mld. euro din măsuri despre care spune că au fost deja decise, 1,5 mld. euro din creștere economică și 4,5 mld. euro din reduceri de cheltuieli (MR). Includerea creșterii economice presupune că o economie mai mare va aduce mai multe taxe la ratele actuale; este o prognoză, nu o sumă disponibilă acum. MR nu a precizat ce cheltuieli ar tăia, astfel că nu se știe cine ar suporta costul planului.

Și reducerile de cheltuieli întâmpină opoziție. Les Engagés și socialiștii flamanzi din Vooruit, ambele partide din coaliție, se opun unor economii de aproximativ 2 mld. euro în sănătate (RTL). Relatările nu explică în ce ar consta economiile, astfel că, în funcție de măsurile alese, pacienții s-ar putea confrunta cu costuri mai mari, timpi de așteptare mai lungi sau mai puține servicii.

De ce urmărește Bruxelles-ul situația

Potrivit Eurostat, deficitul Belgiei în 2025 — diferența dintre cheltuielile statului și veniturile sale — a fost de 5,2 % din PIB, valoarea bunurilor și serviciilor produse de economie într-un an. Datoria publică s-a ridicat la 107,9 % din PIB (Eurostat). UE folosește 3 % din PIB drept prag de referință pentru deficit, iar guvernele statelor membre, reunite în Consiliu, au dat Belgiei termen până în 2029 să corecteze deficitul considerat excesiv (recomandarea Consiliului).

Depășirea termenului din această săptămână nu ar fi o premieră. Belgia a ratat și termenul din octombrie anul trecut, apoi și-a depus planul bugetar pentru 2026 la 14 ianuarie 2026 (Eurogrupul). Regulile UE nu prevăd o amendă automată pentru întârzierea depunerii (Regulamentul 473/2013).

Întârzierea documentului este problema mai mică. Deficitul Belgiei depășește cu mult pragul de referință al UE, iar coaliția este de acord că trebuie redus. Nu a stabilit însă cum va împărți efortul între cumpărătorii care plătesc la casă, salariații care așteaptă reduceri de taxe și pacienții din sistemul de sănătate. Până la stabilirea listei produselor vizate de reforma TVA, nu se poate calcula exact cât ar costa această variantă pentru fiecare gospodărie.