Belgia blochează acordul chinez pentru NHV

NHV Group transportă tehnicieni și echipe de intervenție către parcurile eoliene offshore și platformele petroliere din Marea Nordului. Când vremea ține navele la cheu, elicopterele NHV pot deveni singura soluție pentru accesul la platforme sau pentru schimbarea echipelor de mentenanță la timp. Belgia a blocat acum preluarea operatorului cu sediul la Ostende de către o companie cu legături chineze, tratând accesul aerian la infrastructura energetică drept o chestiune de securitate. Decizia deschide însă o problemă pe care Belgia nu o poate rezolva singură: serviciul funcționează peste granițe, dar regulile europene de filtrare a investițiilor au lăsat veto-ul în mâna unei singure capitale.

De ce au devenit elicopterele infrastructură de securitate

Comisia Interfederală de Filtrare din Belgia analizează investițiile străine din perspectiva riscurilor de securitate. Reunește autorități federale, regionale și comunitare și poate lua decizii obligatorii. Comisia a blocat GD Helicopter Finance (GDHF), o companie de leasing înregistrată la Dublin și legată de grupul chinez GDAT, să cumpere NHV (AeroTime, Aviation Week). Vânzătorul era Ardian, firma franceză de investiții care deține NHV din 2013. Tranzacția, anunțată în decembrie 2025, nu a trecut de procedura de filtrare (DH, HeliHub).

Ministrul economiei, David Clarinval, a invocat riscuri pentru securitatea națională, interesele strategice ale Belgiei și posibile legături cu sectorul apărării (DH). NHV a confirmat că tranzacția a căzut și că structura acționariatului rămâne neschimbată (declarația NHV).

Logica deciziei trece dincolo de apărarea în sens clasic. NHV controlează programările de zbor, ferestrele de mentenanță și rotația echipajelor pentru platforme care produc energie sau mențin în funcțiune turbine eoliene. Compania operează din Den Helder, în Țările de Jos (Den Helder Airport), un nod important pentru serviciile cu elicopterul din Marea Nordului, și transportă piloți maritimi olandezi către nave atunci când marea este prea agitată pentru transferuri cu ambarcațiuni (Nederlands Loodswezen). O companie care controlează aceste decizii de acces are o pârghie practică asupra continuității operațiunilor energetice offshore, chiar dacă nu deține nicio turbină.

Această pârghie a făcut mai sensibil profilul cumpărătorului. GDHF este înregistrată la Dublin, dar controlul final este chinez (Helicopter Investor). Propunerea Comisiei Europene din 2024 pentru rescrierea regulilor UE privind filtrarea investițiilor, care nu este încă în vigoare, ar obliga statele membre să analizeze explicit astfel de structuri: o entitate înregistrată în UE care acționează în beneficiul unui investitor din afara Uniunii (COM(2024)23).

Un veto belgian asupra accesului la energia offshore olandeză

Cadrul UE pentru filtrarea investițiilor străine (Regulamentul 2019/452) permite Comisiei Europene și altor state membre să formuleze observații asupra tranzacțiilor sensibile, dar decizia finală aparține statului gazdă. Belgia nu a spus public dacă autoritățile olandeze au participat la analiză, deși operațiunile NHV din Den Helder înseamnă că decizia belgiană influențează direct cine controlează accesul cu elicopterul la platformele offshore ale Țărilor de Jos.

Guvernele europene extind treptat lista activelor considerate strategice. Germania a blocat vânzarea producătorului de cipuri Elmos către un cumpărător cu legături chineze, invocând motive de securitate (BMWK). Italia a impus restricții de guvernanță la Pirelli pentru a limita influența acționarului chinez (Reuters). Blocarea tranzacției NHV se înscrie în acest tipar, dar îl duce într-o zonă mai puțin evidentă: infrastructura civilă de servicii fără de care operațiunile energetice din mai multe țări devin mai fragile.

Ca tip de intervenție, veto-ul poate fi apărat. Evaluarea detaliată a riscurilor rămâne însă clasificată. Publicul vede rezultatul și o justificare generală, nu probele cântărite de stat. În hotărârea Xella, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că statele membre nu pot invoca pur și simplu „securitatea națională” ca formulă generală: restricția trebuie să fie proporțională și bazată pe o amenințare reală la adresa unui interes public clar definit (CJUE C-106/22). Nu se știe dacă argumentația Belgiei ar trece acest test, pentru că nu a fost verificată în instanță.

Rămâne o contradicție vizibilă. Potrivit presei de specialitate, NHV a introdus anul acesta în serviciu la Den Helder două elicoptere Airbus H160 închiriate de la GDHF (AeroTime). Belgia a decis că proprietatea chineză asupra NHV ar fi prea riscantă pentru a fi autorizată. Nu a explicat însă public dacă leasingul în derulare de la aceeași companie creează aceleași riscuri de acces și dependență pe care filtrarea investiției trebuia să le prevină. Dacă problema este pârghia chineză asupra operațiunilor cu elicopterul din Marea Nordului, blocarea acționariatului concomitent cu acceptarea dependenței de echipamente lasă o breșă pe care Clarinval și comisia de filtrare nu au clarificat-o. Întrebarea mai largă, dacă serviciile energetice transfrontaliere au nevoie de filtrare comună și nu doar de veto-uri naționale, rămâne la Comisia Europeană și la capitalele care negociază următorul regulament european privind controlul investițiilor.