Datoria Germaniei astupă găuri bugetare

Guvernul german a aprobat 838 mld. euro împrumuturi noi pentru perioada 2027–2030, împărțite între apărare, infrastructură și climă (BMF, DW). Miza nu este doar dimensiunea datoriei, ci felul în care va fi folosită: pentru căi ferate, rețele energetice și capacitate militară nouă sau pentru a elibera bugetul federal de cheltuieli care existau deja. Primele cifre înclină spre a doua variantă.

Cea mai mare parte a banilor nu este nouă

Conceptul-cheie este adiționalitatea: un euro împrumutat finanțează un proiect care altfel nu s-ar fi făcut sau înlocuiește bani pe care statul i-ar fi cheltuit oricum din veniturile curente?

Institutul ifo a testat acest lucru folosind datele din 2025, primul an în care fondul special german pentru infrastructură a fost activ. Berlinul a împrumutat 24,3 mld. euro prin acest fond. Investițiile federale efective au crescut cu doar 1,3 mld. euro față de 2024. Verdictul ifo: 95 % din noua datorie nu s-a transformat în investiții suplimentare. Institutul IW Köln a calculat o deplasare de 86 %. În ambele variante, grosul împrumuturilor pentru „infrastructură” a acoperit presiuni din bugetul obișnuit.

Armin Steinbach, economist în Ministerul german de Finanțe, a răspuns că aceste cheltuieli au fost într-adevăr adiționale, pentru că nu ar fi avut loc într-un cadru fiscal mai strict. Această apărare nu poate fi verificată direct în conturi. Conturile arată însă că împrumuturile cresc mult mai repede decât investițiile măsurate.

Cum rămâne frâna datoriei intactă pe hârtie

Frâna datoriei din Germania, regula constituțională care limitează împrumuturile structurale ale guvernului la 0,35 % din PIB, există în continuare. Berlinul direcționează însă cea mai mare parte a noilor cheltuieli pe lângă această limită, prin două mecanisme.

Primul: cheltuielile pentru apărare și securitate peste un anumit prag sunt exceptate complet de la plafon. În 2027, această excepție acoperă 85,4 mld. euro din cele 118,7 mld. euro datorie nouă din bugetul de bază. Frâna se aplică tuturor, mai puțin armatei.

Al doilea: fondurile speciale, Sondervermögen în terminologia germană, sunt vehicule extrabugetare cu drept propriu de împrumut. Datoria lor nu apare în bugetele anuale ale ministerelor, dar ajunge tot în bilanțul public. Cumulat, Germania împrumută peste 200 mld. euro doar în 2027 (BMF, Reuters via Marketscreener). În același timp, fiecare minister din afara apărării suportă o reducere de 1 % a cheltuielilor. Bugetul transporturilor scade de la 27,9 mld. euro la 26,4 mld. euro (vergabeblog.de).

Contradicția eurobondurilor

Germania își permite această mișcare pentru că datoria publică este de aproximativ 62,5 % din PIB (Eurostat). Italia, cu 135,3 % din PIB și aflată în procedură de deficit excesiv, mecanismul UE pentru guvernele care depășesc regulile de deficit sau datorie, nu are același spațiu fiscal. Această asimetrie face ca poziția Germaniei față de împrumuturile comune ale UE să pară tot mai convenabilă pentru Berlin: guvernul german se împrumută la scară neobișnuită la nivel național, dar blochează în continuare eurobondurile, care ar oferi și altor state membre o marjă fiscală similară. Italia și Spania susțin acum împreună datoria europeană comună.

Implementarea este limita reală

Contribuabilii germani vor prelua costuri tot mai mari cu dobânzile: serviciul datoriei este estimat să urce de la 33,6 mld. euro în 2026 la 82,1 mld. euro în 2030 (Surplus Magazin). Scope Ratings estimează că programul ar putea adăuga 0,3–0,4 puncte procentuale la creșterea anuală, cu condiția ca proiectele să fie construite efectiv. Bruegel avertizează că bugete mai mari pentru apărare, fără achiziții coordonate, nu vor crea linii de producție eficiente.

Constrângerea cea mai dură nu este lipsa banilor. 36 % din bugetul de modernizare pentru 2025 a rămas necheltuit, pentru că planificarea și achizițiile publice nu au ținut pasul cu sumele disponibile. Testul pentru cele 838 mld. euro va fi măsurat în căi ferate livrate, rețele funcționale și capacitate militară utilizabilă. Aritmetica bugetară, singură, nu garantează nimic.