Navele din Marea Neagră, fără escortă

Șapte marinari de pe petrolierul Wine Trader erau încă dați dispăruți când salvatorii români au reluat căutările pe 16 octombrie (Reuters). De la începutul lunii octombrie, nave comerciale au fost scufundate sau au luat foc în largul României și Bulgariei, ambele membre UE și NATO. Dovezile privind cauza diferă de la o navă la alta, iar nici NATO, nici UE nu au anunțat un plan pentru protejarea traficului maritim.

Ce a documentat Bulgaria și ce nu a putut stabili România

Prima navă s-a scufundat pe 5 octombrie, în largul coastei României. Ministerul Afacerilor Interne a consemnat două persoane decedate și 11 salvate, fără să stabilească o cauză (MAI).

În cazul Bulgariei, informațiile sunt mai clare, pentru că guvernul a indicat arma folosită. Pe 6 octombrie, Sofia a anunțat că drone aeriene și maritime au lovit două nave comerciale în zona sa economică exclusivă, întinderea de mare dincolo de apele teritoriale în care statul controlează exploatarea resurselor, dar nu și traficul de tranzit (BTA). Una dintre nave s-a scufundat.

O nouă serie de lovituri a urmat pe 13 octombrie, potrivit evidenței publicate de ministerul bulgar al transporturilor (Bulgarian transport ministry). Una dintre nave, HS Dignity, s-a scufundat. Cinci membri ai echipajului au fost salvați, iar 11 erau dați dispăruți (AFP).

În cazul României, informațiile sunt mai neclare. Două petroliere, Yara J și Wine Trader, au luat foc în apropierea portului Sulina, la mijlocul lunii octombrie. Primul comunicat al Autorității Navale Române descria incendiul de pe Wine Trader și preciza că cinci dintre cei 12 membri ai echipajului fuseseră salvați, fără să indice cauza (Autoritatea Navală Română, via AGERPRES).

Președintele Nicușor Dan a spus că dronele au lovit ambele petroliere, însă guvernul său nu a confirmat pe deplin această versiune. Ministrul interimar al apărării, Radu Miruță, a declarat că radarele militare nu au detectat vreo dronă îndreptându-se spre Yara J (AGERPRES).

A da vina pe Rusia nu înseamnă a dovedi că a atacat

Ministrul român de externe, Oana Țoiu, consideră Rusia pe deplin responsabilă pentru faptul că Marea Neagră a devenit periculoasă. Este o judecată politică despre cine a creat riscul, mai ușor de susținut decât identificarea celor care au lansat fiecare dronă. Niciun oficial guvernamental nu a demonstrat cine a lansat atacurile.

Premierul bulgar Rumen Radev spune că Rusia beneficiază de pe urma atacurilor, dar că Sofia nu are dovezi solide pentru a identifica atacatorul (BTA). Pe 16 octombrie, Dan a spus și el că este prea devreme pentru a demonstra că atacurile au fost comise de Rusia (DC News). Cea mai directă legătură de până acum provine de la o singură sursă militară NATO, rămasă anonimă, care a declarat pentru Reuters că dronele care au lovit petrolierele de la Sulina au venit din Rusia (Reuters).

Aliații au adoptat aceeași poziție. Franța a condamnat atacurile pe 15 octombrie, dar a precizat că nu a atribuit Moscovei seria de incidente (Ministerul francez de Externe). Bulgaria a cerut UE și NATO ajutor tehnic pentru identificarea dronelor.

Cine ar putea proteja navele

Dan și Radev s-au întâlnit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe 15 octombrie (To Brief). Rutte a indicat sistemele de apărare împotriva dronelor deja desfășurate pe flancul estic al NATO, dar nu a anunțat patrule sau escorte pentru navele comerciale (NATO).

Orice operațiune a Alianței ar necesita acordul guvernelor membre. Ambasadorii acestora urmează să discute situația din Marea Neagră (Radio România Internațional). Bulgaria a cerut avioane de luptă NATO și sisteme anti-dronă.

Liderii UE s-au întâlnit pe 16 octombrie și au cerut ca toate navele comerciale să poată circula în siguranță (Consiliul European). Au condamnat atacurile din largul Bulgariei și României fără să spună cine le-a comis. Separat, au atribuit Rusiei campania mai amplă împotriva porturilor ucrainene. Nu au lansat o misiune navală.

România are deocamdată o ofertă de ajutor. Dan spune că o echipă tehnică franceză s-a oferit să sprijine țara, în timp ce sistemele de apărare antiaeriană finanțate de UE nu vor fi gata decât peste un an și jumătate până la doi ani și jumătate (Radio România Actualități). Oferta de ajutor nu înseamnă încă o navă sau un radar desfășurat la fața locului.

Datele susțin o concluzie clară. Bulgaria a raportat lovituri directe cu drone asupra a patru nave (BTA, ministerul bulgar al transporturilor). Cauza incendiilor de pe petrolierele românești este mai puțin clară. Nici NATO, nici UE nu au anunțat o operațiune de protejare a navelor. Până când guvernele aliate vor decide dacă lansează una, echipajele care navighează spre porturile ucrainene și spre Dunăre își asumă singure riscul.