Arestările de la BND declanșează verificări aliate

Arestările din dosarul scurgerilor din BND îi determină pe aliați să-și verifice documentele

Procurorii federali germani susțin că un consilier din birourile mai multor președinți ai BND i-a transmis lui August Hanning aproape 2.000 de documente interne, până în iunie 2022 (comunicatul procurorilor federali). Hanning a condus în trecut BND, serviciul german de informații externe, iar anchetatorii au descoperit întâmplător această pistă într-un dosar fără legătură. Procurorii spun că unele documente au stat la baza unor informații pe care Hanning le-a furnizat unui serviciu străin, dar nu pot confirma că o analiză separată a ajuns vreodată la un alt serviciu (comunicatul procurorilor federali).

Un canal plătit din biroul președintelui

Consilierul, identificat drept Manfred D., a fost responsabil de administrarea cabinetului mai multor președinți ai BND din martie 2012 până în martie 2026 (comunicatul procurorilor federali). Procurorii federali au anunțat arestarea lui și a lui Hanning pe 6 octombrie (AP).

Procurorii suspectează că cei doi au convenit ca Manfred D. să-i transmită în continuare lui Hanning documente valoroase ale BND, contra cost. Hanning urma să le folosească în activitatea de consultanță începută după plecarea din guvern (comunicatul procurorilor federali). Comunicatul oficial nu numește niciun client și nu precizează suma plătită. Hanning și avocații săi resping acuzațiile (The Guardian).

Printre documente se aflau, potrivit procurorilor, materiale pregătitoare pentru informările periodice pe care șefii agenției le prezentau la Cancelarie, sediul cancelarului federal (comunicatul procurorilor federali). Acestea arată ce considerau conducătorii BND suficient de important pentru a-i prezenta șefului guvernului. Documentele indică atât prioritățile agenției, cât și concluziile la care ajunsese.

Dosarul a ieșit la iveală întâmplător, nu în urma controalelor interne ale BND. În septembrie 2025, procurorii din Hamburg au percheziționat spațiile folosite de Hanning într-o anchetă fără legătură cu cazul (comunicatul procurorilor federali). Materialele descoperite au fost apoi transmise procurorilor federali, care au construit dosarul ce a dus la arestările din această săptămână.

Două contacte cu servicii străine, unul încă neconfirmat

Procurorii descriu separat două contacte cu servicii de informații străine. În primul caz, Hanning ar fi folosit documentele scurse pentru a redacta o analiză destinată unui angajat al unui serviciu străin. Procurorii spun că nu pot confirma că analiza a ajuns la acesta (comunicatul procurorilor federali).

Această incertitudine explică parțial încadrarea acuzațiilor. Printre infracțiunile suspectate se numără tentativa de trădare, iar acuzația de tentativă vizează ceea ce Hanning ar fi încercat să facă. Ea nu dovedește că analiza a ajuns la cineva din străinătate.

A doua acuzație merge mai departe. Procurorii susțin că, timp de mai mulți ani, Hanning a transmis informații politice unui membru al serviciului de informații al unui alt stat, folosind în parte documentele consilierului (comunicatul procurorilor federali). Îl suspectează și că a acționat în numele unui serviciu de informații străin. Niciunul dintre cele două state nu a fost numit.

Azerbaidjanul a apărut în dosar prin relatările presei. Der Spiegel a scris că anchetatorii verificau o posibilă legătură cu un agent azer, căruia i-ar fi fost destinată analiza (WELT). Procurorii federali au refuzat să comenteze informația (Reuters).

WELT scrie că aliații își verifică documentele

Îngrijorarea în alte țări ține de modul în care funcționează schimbul de informații: partenerii transmit materiale către BND cu înțelegerea că acestea rămân sub controlul Germaniei. Reuters, citând Süddeutsche Zeitung, a relatat că documentele includeau materiale despre programul nuclear al Iranului, armata rusă și informații clasificate de serviciile aliate (Reuters).

WELT a scris că MI6, serviciul britanic de informații externe, GCHQ, agenția britanică de interceptare electronică, și mai multe agenții americane verificau ce documente au transmis Berlinului (WELT). Ziarul l-a citat și pe fostul ofițer MI6 Matthew Dunn, care a spus că ar fi foarte surprins dacă relațiile cu BND ar avea de suferit. Până acum, nicio relatare publică nu a identificat un document britanic sau american anume printre cele confiscate.

Dosarul penal și evaluarea pagubelor merg acum în paralel. Procurorii trebuie să dovedească infracțiunile suspectate. BND și partenerii săi trebuie să afle ce informații ar fi putut fi expuse și cui. Deputatul Verzilor Konstantin von Notz, membru al comisiei parlamentare de control al serviciilor de informații din Bundestag, a cerut guvernului să stabilească rapid amploarea prejudiciului. Președintele BND, Martin Jäger, a declarat că agenția a deschis verificări interne extinse (Tagesschau).

Dacă procurorii vor dovedi transferurile, materiale sensibile ale BND au ieșit timp de mai mulți ani din birourile unor președinți succesivi ai serviciului. În acest caz, o percheziție într-un dosar fără legătură, nu controalele proprii ale agenției, ar fi scos transferurile la iveală. Un proces poate stabili ce infracțiuni au fost comise. Nu poate spune Londrei sau Washingtonului ce documente transmise de ele se aflau în acele dosare; răspunsul trebuie să-l dea Jäger.