Bruxellesul blochează banii Ungariei

Guvernul Ungariei a anunțat la 31 august că a îndeplinit toate cele 27 de condiții privind statul de drept și combaterea corupției pe care Bruxelles-ul le-a legat de aproximativ 10 mld. euro din fondurile de redresare blocate (Euronews, DTEurope). Guvernul condus de Péter Magyar încearcă să convingă Comisia Europeană că a demontat suficient din sistemul construit de Viktor Orbán în jurul statului de drept pentru ca banii să fie deblocați. Dar între a declara reformele finalizate și a primi efectiv plata există o diferență procedurală esențială: Comisia a spus că nu poate evalua jaloanele Ungariei până când Budapesta nu depune o cerere formală de plată, iar acest lucru nu s-a întâmplat încă (briefing al Comisiei).

Banii provin din Mecanismul de redresare și reziliență al UE, fondul post-Covid care plătește guvernele numai după ce acestea dovedesc că au realizat reformele și investițiile convenite (Regulamentul RRF). Cele 6,5 mld. euro sub formă de granturi și 3,5 mld. euro sub formă de împrumuturi alocate Ungariei au fost blocate ani la rând din cauza problemelor legate de statul de drept (pagina Comisiei privind planul Ungariei). Din această sumă, doar aproximativ 920 mil. euro au ajuns efectiv la Budapesta ca prefinanțare, adică un avans plătit înainte de verificarea completă (HVG, ING). Restul de 9 mld. euro depinde de evaluarea care urmează.

Calendarul care controlează banii

Trei date sunt acum decisive. 31 august a fost ultima zi în care Ungaria putea adopta măsuri care să conteze pentru îndeplinirea jaloanelor. De astăzi, Comisia nu mai poate lua în calcul măsuri noi, inclusiv pentru plăți pe care le suspendase deja (ghidul Comisiei privind închiderea mecanismului, PubAffairs Bruxelles). Budapesta are termen până la 30 septembrie să depună cererea de plată, însoțită de probe. Bruxelles-ul trebuie apoi să facă plata până la 31 decembrie, dacă evaluarea este favorabilă (European Parliament EPRS, 2EU Brussels).

Cele 27 de condiții impuse Ungariei sunt neobișnuit de ample: 21 privesc corupția și transparența, patru vizează independența justiției, iar două țin de auditarea modului în care sunt folosite fondurile UE (Euronews). După cum am relatat săptămâna trecută, cea mai recentă reformă a extins instrumentele anticorupție, permițând oricărei persoane să ceară revizuirea dosarelor închise de procurori. Întrebarea la care Comisia trebuie să răspundă acum este dacă aceste legi au creat instituții capabile să investigheze corupția în practică sau doar arhitectura formală a unor astfel de instituții.

Ce arată transferul fundațiilor

Cea mai mare piesă din dosarul de probe al Ungariei este revenirea în proprietatea statului a unor active de 1.284 mld. forinți (aproximativ 3,2 mld. euro) de la fundațiile de interes public (Portfolio). Bruxelles-ul a contestat aceste fundații deoarece guvernul Orbán le folosise pentru a transfera universități, participații la companii și proprietăți către consilii de administrație cu control public slab. Ungaria arată acum că statul a recuperat controlul asupra acestor active.

Pierdanții direcți sunt consiliile de administrație și rețelele politice care controlau activele, cel mai mare caz fiind Mathias Corvinus Collegium, fundația educațională emblematică a lui Orbán. Totuși, mutarea activelor înapoi sub autoritatea miniștrilor înlocuiește o problemă de răspundere publică cu alta (VG). Iar transferul propriu-zis nu finanțează nimic. Pentru gospodăriile din Ungaria contează dacă acceptarea probelor de către Comisie va debloca cele 9 mld. euro din RRF destinate modernizării rețelei energetice, căilor ferate și locuințelor (pagina Comisiei privind planul Ungariei).

Termenul-limită produce pierderi reale

Termenul-limită al RRF nu este o formalitate. România a acceptat deja pierderea a 770 mil. euro după ce partidele politice nu au reușit să adopte până la 31 august o lege unitară a salarizării în sectorul public (Romania Insider, Bloomberg). Spania a pierdut aproximativ 197 mil. euro după ce Bruxelles-ul a respins alternativele propuse la eliminarea unui avantaj fiscal pentru motorină, potrivit El Español. Niciuna dintre cele două țări nu avea condiții legate de statul de drept. Pierderile au venit din ratarea directă a unor jaloane.

Cazul Ungariei este mai complicat. O analiză academică publicată în European Journal of Risk Regulation arată că cele 27 de condiții impuse Ungariei sunt mai largi decât pachetul aplicat Poloniei, concentrat în principal pe justiție, ceea ce face sarcina de probă mai grea (Cambridge University Press). Polonia a arătat că Bruxelles-ul poate recompensa refacerea democratică după schimbarea guvernului, dar Varșovia a trebuit totuși să depună cereri, să furnizeze probe și să aștepte evaluarea înainte ca fiecare tranșă să fie plătită (Rzeczpospolita). Germania, cel mai mare contributor net al UE, adică o țară care plătește la bugetul european mai mult decât primește, cu aproximativ 18 mld. euro anual (Bundesbank), vrea să susțină direcția de reformă a lui Magyar, dar contribuabilii germani au nevoie ca această condiționalitate să rămână credibilă (FAZ).

Ungaria nu a deblocat încă banii. A pus pe masa Bruxelles-ului un dosar de probe. Comisia trebuie să decidă acum dacă repararea juridică s-a transformat în control instituțional funcțional, iar termenul pentru această decizie expiră în decembrie.