Risipa din achizițiile Ungariei

Autoritatea pentru Integritate din Ungaria, organismul anticorupție creat de Budapesta pentru a îndeplini condițiile cerute de UE în schimbul deblocării fondurilor înghețate, a ajuns la o concluzie incomodă chiar pentru guvernul care a înființat-o. Potrivit instituției, supraevaluarea contractelor de achiziții publice nu este un accident punctual, ci o trăsătură a felului în care funcționează sistemul: poate apărea și atunci când procedurile sunt respectate formal. Pentru Bruxelles, discuția se mută astfel de la întrebarea dacă Ungaria a adoptat legile cerute la întrebarea dacă aceste legi protejează efectiv banii europeni.

Proceduri curate, buget care pierde bani

Relația dintre UE și Ungaria a funcționat adesea pe logica documentelor. Bruxellesul ridică obiecții, Budapesta adoptă legislație, Comisia Europeană, executivul UE, verifică îndeplinirea condițiilor. Evaluarea Autorității pentru Integritate rupe acest tipar. Descrie o piață a achizițiilor publice în care conformitatea formală coexistă cu prețuri de referință umflate, concurență slabă și câștigători recurenți. Procedura poate fi urmată corect, iar banii publici să rămână totuși expuși.

Diferența contează pentru că exact aici intervin instrumentele UE de protecție a bugetului. Regulamentul privind condiționalitatea, mecanismul prin care fondurile pot fi restricționate când problemele de stat de drept pun în pericol bugetul Uniunii, permite măsuri atunci când încălcările „afectează sau riscă în mod grav să afecteze” finanțele UE „într-un mod suficient de direct” (eur-lex.europa.eu). Consiliul UE, unde votează guvernele naționale, a folosit această cale în decembrie 2022, înghețând angajamente pentru trei programe ungare finanțate din fonduri de coeziune, adică fondurile europene destinate regiunilor mai puțin dezvoltate, din cauza riscurilor legate de achiziții și corupție (consilium.europa.eu, ec.europa.eu).

Un an mai târziu, Comisia Europeană a menținut aceste măsuri. Nu a putut concluziona că riscurile pentru bugetul UE au fost „eliminate pe deplin”, chiar dacă Ungaria adoptase măsuri legislative și instituționale (commission.europa.eu). Concluzia Autorității pentru Integritate oferă acum o dovadă internă nouă pentru această prudență.

Trei instrumente, trei teste diferite

Bruxellesul are trei căi distincte prin care poate reține bani, fiecare cu propriul test juridic pe care Comisia Europeană trebuie să îl îndeplinească.

Regulamentul privind condiționalitatea cere Comisiei să lege problemele de stat de drept de un risc pentru buget. Adoptarea sau ridicarea măsurilor are nevoie de majoritate calificată în Consiliu, unde statele mai mari au o pondere mai mare, iar un singur guvern nu poate bloca singur decizia. Procesul este în același timp juridic și politic.

Controalele asupra fondurilor de coeziune funcționează mai discret. În baza Regulamentului privind dispozițiile comune, Comisia poate întrerupe plăți, poate cere recuperarea banilor sau poate reduce alocări viitoare atunci când constată deficiențe grave în administrarea fondurilor europene de către un stat membru (eur-lex.europa.eu). Nu este nevoie de vot în Consiliu. Dovezile de audit pot fi suficiente.

Mecanismul de redresare și reziliență, fondul post-pandemie al UE cunoscut ca RRF, adaugă o a treia linie de control. Planul Ungariei include „super-jaloane” privind statul de drept, ceea ce înseamnă că adoptarea reformelor nu este suficientă dacă aplicarea lor rămâne neconvingătoare (commission.europa.eu). Termenul din august 2026, după care banii neutilizați pot fi anulați, lasă Bruxellesului mai puțin timp pentru a verifica dacă reformele funcționează în practică (cer.eu).

Precedentul este deja folosit în dezbaterea europeană. Parlamentul European a cerut Comisiei să analizeze aplicarea unor instrumente de tipul celor folosite în cazul Ungariei și împotriva Slovaciei, pe fondul propriilor îngrijorări legate de statul de drept (zpravy.aktualne.cz).

Ce mai trebuie să demonstreze Comisia

Raportul este o probă, nu un comutator. Nu îngheață și nu deblochează automat fonduri. Comisia Europeană trebuie să lege concluziile de teste juridice precise înainte ca o decizie de plată să se schimbe. Un diagnostic structural contează, dar ar conta mult mai mult dacă ar fi susținut de cifre auditabile: ponderea licitațiilor cu un singur ofertant, supraevaluări comparate cu repere de piață, concentrarea contractelor în jurul acelorași furnizori.

Există și o dimensiune fiscală. Deficitul bugetar al Ungariei ar putea rămâne peste 7 % chiar și cu miliarde de euro din fonduri europene în economie, potrivit unei relatări ANP/Reuters, ceea ce înseamnă că menținerea restricțiilor sporește presiunea fiscală, dar protejează integritatea bugetului UE (nieuws.nl).

Ironia este instituțională. Ungaria a creat Autoritatea pentru Integritate ca să își convingă partenerii europeni că sistemul se poate controla singur. Instituția a furnizat acum cel mai detaliat argument intern că sistemul s-ar putea să nu poată face acest lucru. Felul în care Comisia va trata această concluzie, ca probă utilizabilă sau ca încă un document adăugat unui dosar vechi de îngrijorări, va arăta dacă UE își poate transforma regulile în decizii.