Bulgaria angajează €992 million la ESM

Parlamentul Bulgariei a ratificat, la 20 mai, tratatul privind Mecanismul European de Stabilitate, asumând plata a aproximativ 992 mil. euro în capital vărsat către fondul permanent de salvare al zonei euro (ESM, Sofia Globe). ESM este rezerva comună de bani la care guvernele din zona euro pot apela atunci când un stat membru sau băncile sale intră într-o criză serioasă. Votul încheie procesul început odată cu adoptarea euro de către Bulgaria, la 1 ianuarie 2026. După cinci luni, trecerea la noua monedă a fost mai lină decât se temeau mulți. Testul real rămâne însă cel bugetar: cu politica monetară stabilită acum la Frankfurt, cheltuielile publice sunt principalul instrument prin care Sofia mai poate amortiza șocurile economice.

Instrumentul la care Bulgaria a renunțat era deja pierdut

Bulgaria își legase moneda de euro încă din 1997, printr-un consiliu monetar, un sistem care fixează cursul de schimb și lasă banca centrală fără puterea de a stabili independent dobânzile sau de a emite bani după nevoile economiei (BCE). Timp de 29 de ani, Bulgaria nu putea să devalorizeze leva fără să-și arunce în aer propriul cadru monetar. Adoptarea euro a permanentizat această constrângere, dar schimbarea practică a fost limitată. Câștigul a fost mai concret: Bulgaria are acum un loc și un vot în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, trecând de la statutul de stat care preia regulile la cel de stat care participă la stabilirea lor (ECB Blog).

Factura ESM este gestionabilă. Fondul are 700 mld. euro capital autorizat (ESM), iar tranșele inițiale ale Bulgariei ajung la aproximativ 120 mil. euro pe an timp de cinci ani, restul urmând să fie plătit pe parcursul a 12 ani (BTA).

Prețurile au rămas stabile, deficitul nu

Primele date privind inflația arată mai bine decât se anticipa. Banca Centrală Europeană estimează că schimbarea monedei a adăugat doar 0,3-0,4 puncte procentuale la prețurile de consum, în principal în servicii precum restaurantele, unde rotunjirea prețurilor este mai ușor de făcut (ECB Blog). Comisia Europeană estimează pentru Bulgaria o inflație de 2,9 % pe întreg anul 2026 (CE).

Tabloul fiscal este mai incomod. Deficitul bugetar al Bulgariei a ajuns în 2025 la 3,5 % din PIB, peste plafonul de 3 % prevăzut de criteriile de la Maastricht, limita pe care membrii zonei euro ar trebui să o respecte (Eurostat via economic.bg). Un fost ministru adjunct a avertizat public că Bulgaria riscă să intre în procedura de deficit excesiv, mecanismul formal prin care Uniunea Europeană presează guvernele să reducă cheltuielile atunci când încalcă regulile fiscale (Novinite). FMI a cerut Bulgariei, în noiembrie 2025, să limiteze creșterile salariale din sectorul public și să redirecționeze cheltuielile către investiții (FMI).

O țară care nu a avut politică monetară independentă timp de aproape trei decenii este obișnuită cu astfel de constrângeri. Depășirea limitelor fiscale chiar în anul intrării în zona euro transmite însă un semnal dificil.

O falie tot mai vizibilă în Europa de Est

Intrarea Bulgariei în zona euro accentuează diferențele dintre statele estice ale Uniunii Europene. România, care a aderat la UE în aceeași zi cu Bulgaria, în 2007, are un deficit de 7,9 % din PIB, cel mai mare din bloc, și se împrumută la 7,38 % pe obligațiunile pe 10 ani. Bulgaria plătește 4,34 % (Economica.net). Două țări plecate din același punct instituțional în 2007 se află acum în realități de finanțare foarte diferite.

Cehia, mai bogată decât ambele, merge în direcția opusă. Premierul Babiš a anulat la 11 mai rapoartele anuale ale guvernului privind pregătirea pentru euro, declarând tema închisă cel puțin până în 2030. Opoziția publică față de euro este între 66 % și 80 %, iar Banca Națională a Cehiei menține dobânda de politică monetară cu aproximativ 1,25 puncte procentuale peste nivelul BCE (Ekonomický deník).

Bulgaria rămâne cel mai sărac stat membru al UE după PIB pe locuitor, iar 49 % dintre cetățeni se opuneau adoptării euro înainte ca aceasta să aibă loc (Al Jazeera). Tranzacțiile transfrontaliere mai ieftine și costurile mai mici de finanțare ajung mai întâi la exportatori și la companiile mari. Rotunjirea prețurilor apasă mai ales asupra celor cu venituri mici. Dacă acest schimb va merita depinde de un lucru cu care Bulgaria s-a confruntat ani la rând: capacitatea de a ține cheltuielile publice sub control atunci când alegerile îi împing pe politicieni în direcția opusă. Opt scrutinuri în cinci ani arată că presiunea nu va dispărea curând.