UE cere Bulgariei să repare bugetul

Comisia Europeană a decis să recomande declanșarea procedurii de deficit excesiv pentru Bulgaria la scurt timp după adoptarea euro, transformând primul an în zona euro într-un calendar de ajustare bugetară. Deficitul, adică diferența anuală dintre cheltuielile și veniturile statului, a crescut de la 3,0 % din PIB în 2024 la 3,5 % în 2025, iar Comisia estimează 4,1 % în 2026 și 4,3 % în 2027 în pachetul de primăvară al Semestrului european 2026. Bulgaria a intrat în zona euro la 1 ianuarie 2026, potrivit Eurostat, iar Fakti a relatat, din Luxemburg, că Executivul european intenționează în continuare să meargă mai departe.

Datoria publică, stocul împrumuturilor acumulate în trecut, îi lasă Sofiei un spațiu de manevră. Crește, dar rămâne mult sub reperul european pentru datorie; presiunea vine din deficitul anual. Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, a restrâns și argumentul apărării: cheltuielile militare din 2025 pot fi tratate în cadrul clauzei derogatorii, mecanismul care permite o evaluare mai blândă pentru costurile suplimentare de apărare, însă depășirea din 2026 nu mai poate fi explicată integral prin acest capitol, potrivit BTA.

Calculul bugetar ajunge la Sofia

Cifra de lucru este acum cheltuiala netă. Înseamnă cheltuiala finanțată de stat după eliminarea unor elemente precum fondurile europene și anumite costuri temporare; Regulamentul 2024/1263 o transformă în principalul indicator de control al cheltuielilor. Premierul Galab Donev le-a spus parlamentarilor că Bruxelles-ul a invocat o reducere a cheltuielilor nete echivalentă cu 0,5 % din PIB și că aproximativ 76 % din cheltuieli merg către salarii, plăți sociale și pensii, în timp ce circa 24 % sunt destinate investițiilor, a relatat BTA.

Aici începe disputa reală. Dacă 76 % din buget este legat de salarii și beneficii sociale, economiile de birou nu pot susține singure ajustarea. Sofia trebuie să aleagă între o creștere mai lentă a fondului de salarii, modificarea indexării pensiilor, adică formula prin care beneficiile cresc în timp, o colectare fiscală mai dură, tăieri la achizițiile publice, amânarea investițiilor, împrumuturi noi sau o combinație a acestor variante. Fiecare opțiune mută costul către alt grup: angajați publici, pensionari, furnizori, firme de construcții, contribuabili sau bugete viitoare.

Colectarea taxelor este ruta mai curată

Varianta preferată de Donev este să aducă mai mulți bani la buget fără majorarea taxelor principale. A promis măsuri împotriva economiei subterane, adică activități economice ținute în afara evidențelor oficiale, și o colectare fiscală mai bună, afirmând în același timp că taxele de bază și contribuțiile sociale, reținerile salariale care finanțează beneficiile, nu vor crește. Lista include și comasări administrative, digitalizarea serviciilor, limite de cheltuieli și instrumente de control al salariilor, cu efecte mai ales în 2027-2028, potrivit Investor.bg.

Această cale avantajează firmele care respectă regulile, pentru că rivalii care lucrează cu plăți la negru pierd o parte din avantajul de preț. Economiile administrative lovesc în altă parte. Angajații publici se pot confrunta cu mai puține posturi sau cu instituții reorganizate. Cetățenii pot plăti indirect dacă serviciile comasate devin mai lente sau mai greu de accesat.

Croația arată de ce controlul fiscal digital este atractiv pentru guverne. Sistemul său de fiscalizare, prin care facturile și bonurile sunt înregistrate digital, a procesat peste 56 mil. de facturi electronice pentru mai mult de 325.000 de firme, inclusiv 96.000 de contribuabili mici care folosesc o aplicație gratuită, a relatat Poslovni. Pentru Bulgaria, asta sugerează că o parte din activitatea ascunsă poate deveni vizibilă fără creșterea cotelor de taxare. Riscul ține de proiectare: dacă firmele mici duc grosul birocrației, costul politic crește rapid.

Piețele de finanțare urmăresc decizia

România arată partea mai dură a amânării. Termene a relatat un deficit de 7,9 % în 2025 și o datorie publică de 59,3 % din PIB, combinație care poate împinge în sus costurile de finanțare, adică dobânzile cerute de investitori pentru a împrumuta statul. Malta se află la capătul opus: procedura a fost închisă după ce deficitul a coborât sustenabil sub limită, potrivit Bluewin.

Bulgaria are mai mult spațiu decât România, pentru că datoria rămâne mai redusă, dar structura bugetului concentrează ajustarea în câteva zone sensibile. Următorul buget trebuie să arate cât vine din colectare fiscală, salarii, formule de pensii, achiziții publice, calendarul investițiilor sau împrumuturi. Procedura de deficit excesiv face aritmetica publică; Sofia decide în continuare ale cui venituri, servicii sau marje vor absorbi costul.