Bulgaria trebuie să-și înjumătățească deficitul până în 2029

Până în 2029, Bulgaria trebuie să-și taie aproape la jumătate deficitul bugetar. Consiliul UE a plasat țara în procedura de deficit excesiv, regimul formal prin care sunt corectate derapajele statelor care depășesc limitele fiscale comune ale Uniunii (BTA, Council). Sofia trebuie să trimită până la 15 octombrie 2026 un plan de consolidare, adică un program prin care deficitul să fie redus prin limitarea cheltuielilor, creșteri de taxe sau o combinație a celor două. Ținta este revenirea sub 3 % din PIB până la sfârșitul deceniului. Decizia îngustează spațiul de manevră al politicii bugetare bulgare pentru următorii trei ani.

Procedura de deficit excesiv nu este, în prima etapă, o amendă sau o pedeapsă. Este un traseu de corecție monitorizat în baza articolului 126 din tratatul UE: Comisia Europeană constată abaterea, Consiliul o confirmă, iar statul primește limite de cheltuieli și termene de verificare. Pentru Bulgaria, care a adoptat euro în ianuarie 2025, etapele ulterioare pot include sancțiuni financiare. Bruxelles-ul are acum un instrument direct de presiune.

Cât de mult se strânge corsetul bugetar

Deficitul planificat de Bulgaria pentru 2026 este de 5,4 % din PIB potrivit metodologiei UE pentru administrația publică generală, care include guvernul central, autoritățile locale și fondurile de asigurări sociale (BTA). Nivelul este aproape dublu față de pragul european.

În baza noilor reguli fiscale ale UE, Bruxelles-ul va evalua Bulgaria mai ales după ritmul de creștere a cheltuielilor, nu doar după cifra finală a deficitului. Consiliul a plafonat creșterea anuală a cheltuielilor nete la 4,2 % în 2026, 3,4 % în 2027 și 2028 și 3,2 % în 2029 (24 Chasa). Verificările vor avea loc o dată la șase luni (Digi24). Dacă va considera că Sofia nu a acționat suficient, Comisia poate cere Consiliului să înăsprească termenii.

Cine plătește corecția

Propunerile bugetare ale Ministerului Finanțelor arată deja unde ar urma să cadă presiunea. Pe veniturile din muncă: un plafon mai ridicat pentru contribuțiile sociale, adică un venit maxim mai mare asupra căruia se calculează contribuțiile salariale, funcționari publici care ar urma să plătească o parte din propriile contribuții și o nouă formulă pentru salariul minim. Pe consum: viniete rutiere mai scumpe și prețuri mai mari la țigări. Pe veniturile din capital: creșterea impozitului pe dividende de la 5 % la 10 % (Fakti).

Niciuna dintre aceste măsuri nu este încă lege. Logica distribuțională se vede însă deja. Contribuțiile salariale mai mari reduc venitul net și cresc costul angajării. Majorarea vinietelor și a accizelor pe tutun apasă mai mult pe gospodăriile cu venituri mici, pentru că taxele fixe consumă o parte mai mare dintr-un buget redus. Dublarea impozitului pe dividende este singura măsură orientată direct spre deținătorii de capital.

Consiliul Fiscal independent al Bulgariei a avertizat că proiectul pentru 2026 se bazează mai degrabă pe ajustări minore de cheltuieli și finanțare prin datorie decât pe economii structurale. Instituția estimează o datorie publică de 51,1 mld. euro, sau 35,7 % din PIB, la sfârșitul lui 2028 (Fakti). Nivelul rămâne mult sub reperul european de 60 %, dar traiectoria este ascendentă.

Avertismentul românesc

România arată ce se întâmplă când ajustarea este amânată. Bucureștiul se află în procedură de deficit excesiv din 2020, iar termenul de corecție a fost deja împins până în 2030. Banca Centrală Europeană notează că România nu este estimată să coboare deficitul sub 3 % înainte de sfârșitul lui 2027 (ECB). Un consilier al guvernatorului BNR a avertizat că reducerea deficitului ar trebui făcută voluntar, înainte ca piețele sau instituțiile să impună ritmul, în condițiile în care doar dobânzile ajunseseră la aproximativ 3 % din PIB (Agerpres).

Presa germană citește cazul Bulgariei ca pe o aplicare obișnuită a regulilor după intrarea în zona euro, nu ca pe un tratament special (FAZ). Într-o uniune monetară, Bulgaria nu mai poate recâștiga competitivitate prin slăbirea monedei. Ajustarea cade astfel pe salarii, taxe și cheltuieli publice.

Testul vine pe 15 octombrie, când Sofia trebuie să depună planul de corecție împreună cu proiectul de buget pentru 2027. Miza este dacă guvernul va propune economii durabile sau încă o rundă de artificii contabile care arată mai bine cifrele unui an, dar mută costurile în următorul. Pensionarii, lucrătorii cu salarii mici, angajații din sectorul public și firmele mici vor resimți diferit plafoanele de cheltuieli. Până când această împărțire a costurilor devine clară, procedura de deficit excesiv rămâne o cifră de la Bruxelles. În Bulgaria, ea va fi un buget după care oamenii trebuie să trăiască.