Deficitul de 5.7% activează disciplina UE

Bulgaria a intrat în zona euro în ianuarie. La șase luni distanță, Sofia a publicat proiectul de buget pentru 2026 cu un deficit consolidat de 5,7 % din PIB (BNR, Forbes Bulgaria). Plafonul UE este de 3 %. Comisia Europeană a trecut deja la deschiderea procedurii de deficit excesiv, mecanismul formal prin care Bruxellesul intervine când finanțele unui stat membru se îndepărtează prea mult de regulile comune (Comisia Europeană). Pentru o țară care a folosit artificii contabile punctuale ca să treacă testele de aderare la euro, primul buget sub noua monedă arată ce ascundeau acele soluții temporare.

Banii care fuseseră deja cheltuiți

Bulgaria s-a calificat pentru euro și prin măsuri legale, dar temporare: a colectat anticipat taxe de la bănci și a adus în anul aderării dividende ale companiilor de stat care, altfel, ar fi intrat mai târziu la buget. Aceste tehnici au mutat venituri viitoare, de ordinul sutelor de milioane de euro, în prezent. Banii au venit o singură dată. Acum nu mai sunt acolo, iar deficitul arată diferența structurală dintre cât colectează statul bulgar și cât cheltuiește.

Proiectul publicat la 24 iunie estimează cheltuieli de 45,3 % din PIB și venituri de 39,9 %. Ministrul finanțelor, Galab Donev, promite o corecție în etape: deficit de 3,8 % în 2027 și de 3,0 % în 2028 (BTA). După metodologia UE pentru administrația publică generală, însă, deficitul rămâne peste 3 % până în 2028 (Comisia Europeană).

Comisarul Valdis Dombrovskis a confirmat că procedura va merge la miniștrii de finanțe ai UE pentru votul formal (Fakti). Recomandările obligatorii și monitorizarea periodică încep imediat. Dacă Bulgaria nu arată progrese, regulile fiscale ale UE permit escaladarea până la sancțiuni financiare (Regulamentul (UE) 2024/1263).

Bruxellesul urmărește acum cheltuiala, nu doar cifra finală

În cadrul fiscal reformat, aplicat din 2024, un guvern nu mai poate să promită pur și simplu un deficit mai mic. Bruxellesul stabilește un plafon pentru ritmul în care pot crește cheltuielile finanțate național, după eliminarea costurilor cu dobânzile și a efectelor ciclului economic (Regulamentul (UE) 2024/1263). Logica este să fie urmărită cheltuiala pe care guvernele o controlează efectiv, nu deficitul final, care poate fi modificat de creșterea economică sau de efecte contabile.

Bugetul Sofiei combină majorări de venituri cu limitări de cheltuieli: o taxă de 10 % pe câștigurile din jocuri de noroc, viniete rutiere mai scumpe cu 30 %, plafoane mai ridicate pentru contribuțiile sociale și noi contribuții personale pentru funcționarii publici (Forbes Bulgaria). Restricțiile asupra creșterilor automate de salarii din sectorul public ar urma să economisească peste 560 mil. euro (Sega). Sindicatele au început deja să se opună. Dar aceste măsuri sunt de ordinul sutelor de milioane, în timp ce golul bugetar depășește 7,2 mld. euro (Investor.bg). Veniturile suplimentare, singure, nu închid acest buget.

Cine plătește costul

Povara cade pe grupuri ușor de identificat. Funcționarii publici primesc contribuții noi. Salariații cu venituri mai mari sunt afectați de creșterea plafonului pentru contribuțiile sociale. Șoferii plătesc taxe rutiere mai ridicate. Câștigătorii la jocuri de noroc intră sub o taxă nouă. Cea mai mare confederație sindicală din Bulgaria, CITUB, susține că salariile și pensiile nu au produs deficitul și nu ar trebui să suporte corecția (BTA). Cifrele bugetare le susțin argumentul: diferența dintre cheltuieli de 45,3 % din PIB și venituri de 39,9 % nu a apărut din cauza ultimelor majorări salariale.

Sofia are totuși un avantaj real: datoria publică este de aproximativ 30,1 % din PIB, mult sub reperul UE de 60 % (Fakti, Investor.bg). Este un deficit împins de cheltuieli, nu o criză a datoriei. România arată unde poate duce derapajul: deficit de 9,3 % în 2024, datorie mult mai mare și o traiectorie de corecție întinsă acum până în 2030 (Eurostat).

Decizia formală a Consiliului va veni în următoarele săptămâni. Sofia a scris deja o traiectorie de corecție. Acum trebuie să colecteze banii, să țină cheltuielile sub control și să arate că revenirea la 3 % în 2028 se bazează pe ceva mai solid decât soluțiile punctuale care au ajutat-o să intre în zona euro.