Bulgaria cere protecție pentru nave

Bulgaria a oprit căutarea echipajului navei comerciale Alfa Watan, scufundată de drone în largul coastei sale la Marea Neagră, după ce salvatorii nu au găsit nici supraviețuitori, nici cadavre (BNT). Premierul Rumen Radev spune că nu are dovezi care să-i permită să numească atacatorul. Țările vecine cărora Sofia le-a cerut ajutor pentru protejarea traficului maritim nu au convenit încă asupra unei modalități de intervenție.

În primele ore ale zilei de 6 octombrie, drone aeriene și maritime au lovit două nave comerciale la aproximativ 70 de mile marine la est de orașul bulgăresc Byala, în zona economică exclusivă a Bulgariei (BTA). Nava Alfa Watan, sub pavilion togolez, s-a scufundat. A doua navă, Able, a luat foc, dar a rămas la suprafață, iar toți cei 18 membri ai echipajului au fost evacuați (Guvernul Bulgariei). Am relatat despre primele ore ale operațiunii de salvare (To Brief).

Căutarea echipajului navei Alfa Watan nu a dat rezultate. Coordonatorul operațiunii de salvare, Rumen Nikolov, a declarat pentru Reuters că la bord s-ar fi aflat 12 persoane, despre care se crede că erau sirieni. Echipele au recuperat doar o barcă răsturnată, trei plute de salvare și echipamente ale navei, înainte să oprească operațiunea la ora 17:00, pe 6 octombrie. Nikolov a spus că aceasta nu va fi reluată (BNT).

Cu o zi înainte și mai la nord, o altă navă s-a scufundat în apele României. Pe 5 octombrie, Royad Mammadov a luat foc și s-a scufundat la aproximativ 30 de mile marine sud de Sfântu Gheorghe; doi membri ai echipajului au murit, iar 11 au fost salvați (Ministerul de Interne al României, Reuters). Operatorul navei a spus că aceasta plecase din portul ucrainean Izmail, de pe Dunăre, cu destinația Ravenna (Palmali).

Ucraina a atribuit atacul dronelor rusești (Președinția Ucrainei). Autoritatea Navală Română a consemnat incendiul și scufundarea, dar nu a stabilit cauza (Autoritatea Navală Română, prin Agerpres). Două state membre ale UE au acum nave scufundate pe aceeași rută comercială, fără să fi indicat oficial un atacator.

Kievul atribuie atacul Rusiei, Sofia nu confirmă

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că, în urma contactelor dintre autoritățile navale ale celor două țări, s-a stabilit că cele două nave au fost atacate într-o operațiune combinată a dronelor aeriene și maritime rusești (Președinția Ucrainei). Radev l-a contrazis după reuniunea Consiliului de Securitate Națională al Bulgariei din 7 octombrie, spunând că informările primite nu indicau o asemenea anchetă comună. A spus că un atac rusesc este ipoteza logică, având în vedere încărcătura și direcția navelor, dar că Bulgaria nu poate atribui atacul Rusiei fără dovezi (BNT).

Ministrul apărării a spus că pentru a stabili de unde a venit atacul ar fi nevoie de fragmente din drone, iar până acum nu a fost recuperat niciunul (BTA). Ambasada Rusiei la Sofia a afirmat că navele nu se aflau printre țintele armatei ruse (AP).

Firma de analiză a riscurilor maritime Ambrey a evaluat drept foarte probabilă responsabilitatea Rusiei pentru toate cele trei incidente, invocând legăturile navelor cu traficul de pe Dunăre (Ambrey). Este o evaluare de specialitate. Nu reprezintă însă probele materiale pe care Radev spune că le cere, iar locurile în care s-ar putea găsi acestea — nava Able, avariată de incendiu, și epava de pe fundul mării — nu au fost cercetate.

Cerere de protecție, deocamdată fără un plan

Consiliul de Securitate a cerut discuții urgente cu România și Turcia despre acțiuni comune pentru protejarea navelor comerciale, precum și intensificarea supravegherii și achiziționarea mai rapidă a sistemelor anti-dronă (BNR). Acestea sunt recomandări. Sofia poate pune în aplicare măsurile care țin de Bulgaria, însă protecția comună depinde de acordul Bucureștiului și Ankarei. Radev a propus și cercetarea navei Able și a fundului mării cu sprijin românesc, turcesc și american; deocamdată, propunerea nu a trecut de stadiul de plan.

Cele trei țări participă deja la un grup naval comun, înființat printr-un memorandum din ianuarie 2024 pentru înlăturarea minelor (Marina Română). Misiunea documentată a grupului este să elimine pericolele de pe rutele maritime. Niciun document public nu îi atribuie mandatul de a escorta convoaie sau de a doborî dronele care atacă nave. Comisia Europeană a furnizat imagini satelitare la cererea Bulgariei și a României, fără să susțină că acestea ar identifica atacatorul (Comisia Europeană).

Datele disponibile susțin o concluzie limitată, dar incomodă: singurul aranjament naval permanent dintre Bulgaria, România și Turcia nu are o misiune documentată public de apărare a navelor comerciale împotriva dronelor, iar până acum nu s-a anunțat că vreunul dintre vecini ar fi acceptat apelul Bulgariei la acțiune comună. Navele care transportă mărfuri între porturile ucrainene de pe Dunăre și porturile UE navighează pe o rută unde s-au scufundat deja nave, fără ca atacatorul să fi fost identificat oficial și fără ca vreo forță să fi primit public misiunea de a opri astfel de atacuri.