Cernavodă: doar trei centimetri peste limita pompelor

La 10 octombrie, cota Dunării la Cernavodă era de −259 de centimetri, potrivit Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) (Agerpres). Fluviul se afla astfel la trei centimetri de pragul de −262, sub care pompele centralei nu mai pot capta în mod fiabil apa necesară răcirii (Mediafax). ANAR a dispus eliberarea unui debit suplimentar de 20 de metri cubi pe secundă din acumularea Iezer, în perioada 10–18 octombrie, însă nicio măsurătoare publicată nu arată încă câtă apă a ajuns la centrală (Agerpres, HotNews).

Valorile negative ale cotei au nevoie de o explicație. Măsurătoarea compară nivelul suprafeței apei cu un reper fix, așa că o valoare negativă nu indică adâncimea fluviului și nici câtă apă ajunge la reactor. ANAR a descris cota de −262 drept limită operațională pentru pompe, nu „limită de siguranță”, cum au scris unele titluri, și a calificat eliberarea apei drept temporară și excepțională (Mediafax).

De ce un reactor oprit are în continuare nevoie de fluviu

Ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite. Nuclearelectrica, operatorul controlat de stat, a anunțat Bursa de Valori București că a oprit în condiții controlate Unitatea 1 pe 28 iulie și Unitatea 2 pe 13 august (anunțul privind Unitatea 1, anunțul privind Unitatea 2).

Oprirea reactorului întrerupe reacția în lanț, dar combustibilul continuă să degaje căldură pe măsură ce produșii radioactivi se dezintegrează. Pompele trebuie să transporte această căldură reziduală în apa fluviului. Petre Min, șeful centrului de răspuns al autorității de reglementare nucleară CNCAN, a declarat pe 10 octombrie că ambele unități au în continuare nevoie de apa Dunării, iar echipele construiesc o barieră pentru a direcționa mai multă apă spre pompe (HotNews).

Apa eliberată din Iezer nu este destinată producerii de electricitate. Rolul ei este să mențină răcirea în funcțiune pe măsură ce nivelul fluviului scade și să păstreze centrala în condiții care să permită repornirea. Pe 7 octombrie, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a spus că prognozele nu indicau o creștere de durată a nivelului Dunării în următoarele zece zile și că specialiștii centralei urmau să decidă când pot fi repornite în siguranță pompele și reactoarele (Digi24).

Lipsesc date despre traseul apei dintre acumulare și priza centralei. Atât Agerpres, cât și HotNews citează cifrele ANAR, dar niciuna dintre publicații nu a măsurat nivelul apei la Cernavodă. Debitul anunțat este cel eliberat din Iezer, nu o creștere estimată a cotei Dunării la Cernavodă. ANAR a menționat că apa are nevoie de timp pentru a ajunge în aval, fără să precizeze cât, iar materialele citate aici nu arată nici ce cantitate va ajunge la pompe, nici când.

Ce arată rețeaua electrică și datele din țările vecine

România poate cumpăra energie electrică din statele vecine printr-o licitație transfrontalieră zilnică (ENTSO-E). Potrivit datelor rețelei electrice compilate de Solar Industry, producția nucleară era zero pe 10 octombrie, iar importurile nete — importuri minus exporturi — se situau la aproximativ 2,12 gigawați la ora 21:00 (Solar Industry). Aceste date arată că, la acea oră, România a cumpărat mai multă energie decât a vândut. Ele nu indică ce parte din importuri a înlocuit producția de la Cernavodă și nici cât vor adăuga opririle la facturile consumatorilor.

Nivelul scăzut al Dunării afectează producția nucleară și în țara vecină. Centrala bulgară Kozloduy, care folosește și ea apa fluviului, a anunțat pe 6 octombrie o reducere preventivă de aproximativ 90 MW în total la Unitățile 5 și 6, invocând nivelul scăzut al Dunării (Kozloduy). În august, centrala redusese deja puterea Unității 5 din același motiv (To Brief).

Fermierii de pe același sector al Dunării se confruntau deja cu lipsa apei. În iulie, ANAR a restricționat irigațiile pe sectorul Călărași–Cernavodă (ANAR). Potrivit informațiilor publicate, ordinul din octombrie nu rezervă un volum măsurat pentru agricultură sau ferme piscicole. Cum restricțiile la irigații au venit înaintea acestui ordin, datele disponibile nu arată că fermierii ar fi pierdut apă din cauza răcirii centralei.

ANAR a dispus eliberarea apei din acumulare pentru răcirea unei centrale care nu produce energie, însă materialele citate nu arată încă ce cantitate a ajuns la priza de apă de la Cernavodă. Nuclearelectrica și CNCAN pot măsura apa la pompe. Măsurătorile lor ar arăta dacă eliberarea a funcționat și cât de aproape este centrala de repornire.