Cernavodă tensionează cinci rețele electrice

Marți, la ora 19:25, România consuma peste 8.000 MW de electricitate, în timp ce centralele interne produceau 5.873 MW. Diferența, de 2.150 MW, era acoperită din importuri (Agerpres, Adevărul). Această diferență riscă să crească: România a început pregătirile pentru oprirea Unității 2 de la Cernavodă, singurul reactor nuclear aflat în funcțiune, cu o putere de circa 700 MW, deoarece nivelul Dunării nu mai permite răcirea în condiții de siguranță (Argus, Economica). Testul imediat este dacă România și vecinii săi pot împărți energia disponibilă în orele de seară fără ca prețul să explodeze într-una dintre piețe.

De ce contează ora 19:00

Problema este ora la care apare deficitul. În timpul zilei, panourile solare aduc în rețea energie ieftină. Între 19:00 și 23:00, însă, aparatele de aer condiționat continuă să consume, iar producția solară scade spre zero. România, Ungaria, Bulgaria și celelalte state din regiune au nevoie simultan fie de producție controlabilă, fie de importuri.

România a notificat oficial Comisia Europeană și statele vecine că se află într-o situație de criză în sectorul energiei electrice. Baza juridică este Regulamentul UE 2019/941, care obligă guvernele să alerteze Comisia și țările vecine atunci când securitatea aprovizionării este în risc (HotNews, Ziare). Comisia a convocat pe 11 august Grupul de coordonare pentru energie electrică și a concluzionat că sistemul este tensionat, dar stabil (Comisia Europeană, Digi24). Această concluzie reduce riscul unor pene majore de curent, dar nu reduce prețurile din orele de vârf.

Piața unică europeană poate direcționa electricitatea din zonele mai ieftine către cele aflate sub presiune prin cuplarea piețelor, adică mecanismul automat prin care energia circulă peste granițe până când capacitatea cablurilor este utilizată complet. Nu poate, însă, să creeze megawați noi.

Cine vinde, cine cumpără

Deocamdată, Bulgaria este pe partea mai avantajoasă a tranzacției. Traderii din România și Ungaria au cerut 3.500–4.000 MW de capacitate transfrontalieră bulgară, potrivit lui Dimitar Zarchev, director de dispecerizare la ESO (Mediapool). Dar centrala nucleară de la Kozlodui se află pe același fluviu, iar ministrul energiei, Iva Petrova, a spus că ar mai putea funcționa aproximativ o săptămână și jumătate la nivelurile actuale ale Dunării (DBR). Prețurile pentru ziua următoare au urcat spre 150–170 €/MWh, de la 100–120 €/MWh cu o săptămână înainte, un câștig suplimentar pentru exportatori, dar cu termen de valabilitate vizibil (Mediapool).

Ungaria este cumpărătorul cel mai expus. Paks, principala sa centrală nucleară, a funcționat la jumătate de capacitate timp de 11 zile înainte să revină la producția integrală. Aceasta a împins Ungaria către importuri de seară la un preț mediu de 218 €/MWh pe 4 august. Într-una dintre ore, prețul a ajuns la 439 €/MWh pentru 3.522 MW de energie importată (VG, Portfolio). Autoritatea slovacă de reglementare în energie, ÚRSO, a avertizat că regiunea trece printr-o situație electrică „neobișnuit de tensionată” (STVR).

În România, gospodăriile sunt protejate pentru moment. Planul de urgență al guvernului vizează, ca ultimă soluție, reducerea etapizată a consumului marilor utilizatori industriali între 19:00 și 23:00 (Agerpres). Dar dacă furnizorii continuă să plătească mai mult pentru a asigura energia din orele de vârf, costurile se vor vedea în cele din urmă și în contractele populației. Scenariile experților indică posibile medii pe piața pentru ziua următoare între 850 și 1.800 lei/MWh, cu vârfuri izolate de seară peste 5.000 lei/MWh (Economica, Adevărul).

Cărbune, bani din PNRR și costul real al compromisului

Bucureștiul a legat notificarea de criză de o solicitare cunoscută: menținerea în funcțiune a grupurilor pe cărbune Rovinari 4 și Turceni 5 dincolo de termenele de închidere planificate (HotNews). Centralele pe cărbune ajută în vârfurile de seară pentru că produc indiferent de soare sau vânt. România a promis însă închiderea lor prin Planul Național de Redresare și Reziliență, adică setul de reforme și investiții convenit cu UE în schimbul fondurilor europene de redresare, iar Comisia poate suspenda plăți dacă aceste jaloane sunt inversate (Ziare). Concluzia Comisiei, potrivit căreia nu există un risc de aprovizionare pe termen scurt, slăbește argumentul de urgență al României.

Rețeaua europeană poate menține alimentarea cu electricitate. Stabilitatea este însă cumpărată prin facturi mai mari la import, planuri de reducere a consumului industrial și negocieri politice pentru păstrarea cărbunelui în rezervă, nu printr-un surplus real de energie.