Chat control trece prin abțineri

Parlamentul European a votat dacă să oprească o derogare temporară care permite companiilor tehnologice să scaneze mesaje necriptate pentru materiale de abuz sexual asupra copiilor. Mai mulți eurodeputați au votat pentru respingerea măsurii decât pentru menținerea ei: 314 împotrivă, 276 pentru, 17 abțineri (Greens/EFA, La Voix de France). Măsura a supraviețuit totuși. În această etapă a procedurii, Parlamentul avea nevoie de o majoritate absolută din totalul celor 720 de membri pentru a respinge textul, adică de 361 de voturi. Fiecare loc gol a funcționat, practic, ca un vot în favoarea menținerii derogării. Disputa privind „chat control” nu mai privește doar scanarea mesajelor. Privește felul în care UE menține în viață puteri temporare atunci când legea permanentă este blocată.

Ce acoperă derogarea

Regula aflată în discuție este Regulamentul 2021/1232, o excepție temporară de la legislația UE privind confidențialitatea comunicațiilor. În mod normal, companiile nu pot inspecta conținutul mesajelor. Derogarea le permite unor furnizori precum Microsoft, Google și Meta să scaneze voluntar imagini cunoscute de abuz sexual asupra copiilor și tipare de ademenire online, în serviciile unde compania încă poate citi sau procesa conținutul (EUR-Lex, CADE Project).

Serviciile criptate end-to-end sunt excluse. Parlamentul a modificat textul astfel încât să protejeze orice comunicare căreia criptarea „i se aplică, i s-a aplicat sau i se va aplica” (European Parliament LIBE). WhatsApp și Signal rămân în afara cadrului. Serviciile de webmail și mesagerie în cloud, unde furnizorii păstrează acces la conținut, rămân în interiorul lui (The European Post, RTVE).

Derogarea nu este nouă. A fost aplicată pentru prima dată în 2021 și a expirat la 4 aprilie 2026, după ce încercările anterioare de prelungire au stagnat. Consiliul UE, instituția în care sunt reprezentate guvernele naționale, a reluat textul și l-a trimis Parlamentului în iulie. Prelungirea este valabilă până în aprilie 2028.

Cum regula de vot a devenit miza politică

Parlamentul se afla în ceea ce dreptul UE numește „a doua lectură”, etapa în care poate respinge un text al Consiliului doar cu majoritatea absolută a tuturor eurodeputaților. Pragul protejează poziția Consiliului: o prezență redusă sau o opoziție fragmentată nu o poate bloca. Regula este validă juridic. În acest caz însă, a făcut ca o măsură respinsă de majoritatea eurodeputaților care au votat să treacă, deoarece 129 de membri nu au fost prezenți sau nu au votat.

Consiliul a folosit și o procedură de urgență, care a comprimat calendarul și a limitat spațiul Parlamentului pentru amendamente sau pentru o dezbatere mai lungă (CADE Project, Greens/EFA). Organizația germană pentru drepturi digitale Digitalcourage a descris combinația drept o manevră politică (Digitalcourage). Acuzația contează politic chiar dacă procedura a respectat regulile tratatelor UE, pentru că un proces legal poate produce totuși o răspundere democratică slabă atunci când pragul de vot protejează status quo-ul.

Legea permanentă pe care nimeni nu reușește să o adopte

Derogarea temporară este reînnoită pentru că UE nu reușește să ajungă la un acord asupra unei soluții permanente. Comisia Europeană a propus în 2022 un regulament amplu, care ar introduce evaluări de risc și posibile ordine de scanare pentru serviciile online (Commission proposal). Propunerea rămâne blocată. Elementul cel mai contestat este „scanarea la nivelul clientului”, prin care un dispozitiv ar verifica mesajele înainte ca criptarea să le facă imposibil de citit, ocolind astfel criptarea fără să o spargă tehnic.

Diviziunea din Consiliu arată cât de diferit cântăresc guvernele siguranța copiilor și confidențialitatea comunicațiilor. Danemarca a împins o abordare mai dură în timpul președinției sale la Consiliul UE (Frihedsbrevet). Un grup de guverne condus de Germania și Polonia, suficient de mare pentru a bloca un acord în Consiliu, a oprit dosarul permanent înaintea vacanței de vară (EDRi). Poziția Germaniei este ea însăși fragmentată: Berlinul a acceptat reluarea scanării voluntare, cu protejarea criptării, în timp ce autoritățile federale germane pentru protecția datelor au respins categoric orice formă de scanare la nivelul clientului (BfDI, Zeit). Această fractură internă arată că Germania poate bloca legea permanentă, dar nu poate construi deocamdată o alternativă stabilă. În Polonia, vocile pentru drepturi digitale au descris chiar și derogarea voluntară drept periculoasă, pentru că tratează utilizatorii ca suspecți și furnizorii ca pe „o poliție privată” (Onet/OKO.press).

Lipsa unor date publice solide le permite ambelor tabere să facă afirmații pe care nu sunt obligate să le demonstreze. Susținătorii spun că orice pauză în scanare riscă să ducă la pierderea unor raportări esențiale privind abuzurile asupra copiilor. Criticii avertizează asupra rezultatelor fals pozitive și asupra externalizării aplicării legii către companii private (Euronews, 24.hu). Nu există un audit transparent, la nivelul UE, privind acuratețea scanării, ratele de fals pozitiv sau efectele asupra urmăririlor penale. UE a prelungit acum derogarea de două ori fără să ceară vreunei părți să își arate datele. Excluderea criptării este o victorie reală pentru apărătorii vieții private. În același timp, UE a normalizat o excepție „temporară permanentă” de la confidențialitatea comunicațiilor, reînnoită printr-o regulă care a transformat absența în consimțământ. Comisia Europeană, Consiliul și Parlamentul European trebuie să explice public ce produce, concret, scanarea voluntară înainte de următorul termen-limită, în aprilie 2028.