China a antrenat 200 de soldați ruși

În iulie 2025, China și Rusia au semnat un acord bilateral secret, care interzicea orice divulgare publică. În baza lui, Armata Populară de Eliberare a Chinei a instruit aproximativ 200 de soldați ruși în baze militare chineze, între noiembrie și decembrie 2025, în războiul cu drone, război electronic și tactici de infanterie blindată. O parte dintre aceștia s-au întors apoi pe frontul din Ucraina. Trei servicii europene de informații au urmărit programul timp de luni întregi înainte ca el să devină public, pe 19 mai, chiar în ziua în care Putin a aterizat la Beijing (Kyiv Independent, n-tv).

Dezvăluirea mută China din zona sprijinului economic pentru războiul Rusiei într-o zonă mult mai sensibilă: implicare militară directă. UE a avut serviciile capabile să descopere operațiunea, dar nu are mecanismul politic necesar pentru a o sancționa coerent.

Ce a construit, de fapt, programul

Printre participanți s-au aflat instructori militari cu grade de la sergent la locotenent-colonel, mulți selectați tocmai pentru rolurile lor de instruire. În facilități ale Armatei Populare de Eliberare din Shijiazhuang, Zhengzhou, Yibin și Nanjing, aceștia au exersat coordonarea dintre drone și artilerie, războiul electronic împotriva dronelor și pilotarea dronelor FPV pe simulatoare chinezești.

Un serviciu de informații a raportat că absolvenții programului au desfășurat ulterior operațiuni cu drone în Crimeea ocupată și în Zaporijjia. Reuters nu a putut verifica independent această afirmație.

Programul a fost gândit pentru multiplicare. Fiecare instructor întors în Rusia poate transmite tehnicile chinezești către sute de operatori din subordine. În practică, aceasta înseamnă transfer de tehnologie prin capital uman: Rusia primește acces la expertiza celui mai important producător mondial de drone fără ca Beijingul să livreze neapărat armament în mod vizibil.

Capcana unanimității

UE a tot înăsprit sancțiunile împotriva companiilor chineze care alimentează mașinăria de război a Rusiei. Al 20-lea pachet de sancțiuni, adoptat în aprilie 2026, a inclus aproximativ 27 de entități din China și Hong Kong. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numit China un facilitator „de facto” al economiei de război a Rusiei.

Sancționarea unor firme-paravan este însă un exercițiu diferit de confruntarea Chinei ca actor militar de stat. Cadrul european de sancțiuni este suficient de larg, cel puțin teoretic, pentru a viza actori care subminează integritatea teritorială a Ucrainei. Obstacolul real este politic: orice decizie de politică externă a UE care ar ținti unități ale Armatei Populare de Eliberare sau oficiali militari chinezi are nevoie de unanimitatea celor 27 de state membre, ceea ce înseamnă că un singur guvern poate bloca decizia. Ungaria a diluat sau a blocat constant acțiuni colective legate de China, făcând aproape imposibilă trecerea de la sancțiuni corporative la sancțiuni militare la nivel de stat.

Trei capitale, trei distrageri

Germania arată cel mai clar această constrângere. Cancelarul Friedrich Merz și-a exprimat speranța, pe 19 mai, că Xi Jinping îl va presa pe Putin să încheie războiul, în aceeași zi în care Reuters arăta că China instruise combatanți ruși. Constructorii auto germani pierd deja cotă de piață în China. Berlinul nu își permite ușor o escaladare împotriva unui partener economic pe care oricum îl pierde.

Italia are o variantă proprie a aceleiași dileme. Cu trei zile înainte de materialul Reuters, ministrul Industriei, Adolfo Urso, declara că producătorii auto chinezi sunt „bineveniți” să cumpere fabrici Stellantis închise, în timp ce guvernul întărea discret verificările de securitate pentru investițiile chineze în sectoare apropiate de apărare. Niciun oficial italian nu a legat public dezvăluirea despre instruirea militară de această deschidere industrială.

Polonia și-a îndreptat alarma în altă parte. Varșovia a petrecut săptămâna gestionând anularea unei rotații de trupe americane și insistând că decizia „privește Germania, nu Polonia”. Țara care are printre cele mai multe motive să se teamă de îmbunătățirea capacității rusești în materie de drone a discutat prea puțin despre China.

Tiparul este același în toate cele trei cazuri: statele membre sunt absorbite de crize interne, interese industriale și relații bilaterale, într-un moment în care ar avea nevoie de o poziție comună față de Beijing.

Ce rămâne ascuns

Acordul din iulie 2025 a fost reciproc. În paralel cu instruirea soldaților ruși în China, „sute” de militari chinezi s-au antrenat în Rusia, absorbind tactici testate pe câmpul de luptă în cel mai intens război cu drone din istoria modernă. Dacă Armata Populară de Eliberare integrează aceste lecții în propria planificare operațională, schimbul devine în același timp o problemă de securitate europeană și una indo-pacifică. Liderii europeni tratează adesea cele două teatre ca fiind separate. Beijingul, aparent, nu o face.

Trei servicii de informații au ținut această poveste luni întregi și au lăsat-o să apară exact când Putin ajungea în capitala lui Xi. Momentul scurgerii a fost deliberat. Răspunsul instituțional pe care ar fi trebuit să îl declanșeze încă nu a apărut.