Comisia propune limitarea veto-urilor la aderare

La 6 octombrie, Comisia Europeană a propus ca guvernele UE să aprobe etapele intermediare ale negocierilor de aderare prin vot cu majoritate, în locul unanimității (întrebări și răspunsuri ale Comisiei, BTA). Astfel, nicio capitală nu ar mai putea bloca singură negocierile unui candidat, deși fiecare stat și-ar păstra dreptul de veto asupra aderării finale. Schimbarea are nevoie de acordul guvernelor care ar renunța la această pârghie și nu rezolvă disputa din spatele blocajului impus Ucrainei de Ungaria.

Ce veto ar dispărea și care ar rămâne

Aderarea la UE presupune parcurgerea unui șir lung de etape. Negocierile sunt împărțite în grupuri tematice, iar deschiderea unui grup înseamnă că UE acceptă ca țara candidată să înceapă să-și alinieze legislația din acel domeniu la regulile europene. Până acum, guvernele naționale trebuiau să aprobe în unanimitate atât deschiderea, cât și închiderea provizorie a fiecărui grup; oricare dintre ele putea spune nu (explicațiile Consiliului UE).

Comisia vrea ca aceste etape intermediare să fie decise prin majoritate calificată: cel puțin 15 dintre cele 27 de guverne, reprezentând minimum 65 % din populația UE (articolul 16 din TUE). Un singur stat nu ar mai putea bloca decizia. Ultima etapă nu s-ar schimba: articolul 49 din Tratatul UE cere în continuare acordul unanim al guvernelor, consimțământul Parlamentului European și ratificarea de către fiecare stat membru (articolul 49 din TUE).

Propunerea nu este încă în vigoare. Comisarul pentru extindere, Marta Kos, a prezentat o recomandare pe care guvernele nu au adoptat-o. Documentul Comisiei lasă neclarificate și unele etape juridice necesare pentru modificarea cadrului de negociere al fiecărui candidat, regulamentul asupra căruia guvernele au convenit la începutul discuțiilor (comunicarea integrală).

Blocajul Ungariei și disputa privind școlile

Comportamentul Ungariei arată ce urmărește schimbarea. Potrivit European Pravda, Budapesta a refuzat de trei ori, la 17 iulie, 8 septembrie și 29 septembrie, să aprobe evaluarea Comisiei privind pregătirea Ucrainei în două grupuri tematice, etapă necesară înainte ca negocierile pe acele domenii să poată începe (European Pravda).

Nemulțumirea Ungariei are un temei real. În 2017, Comisia de la Veneția a Consiliului Europei, un grup de experți în drept constituțional, a criticat o lege ucraineană a educației care restrângea învățământul secundar în limbile minorităților (Comisia de la Veneția). Opinia arată că problema este serioasă și de durată, dar nu evaluează proiectul de lege pe care Kievul îl analizează în prezent.

Budapesta pare să-și îndulcească poziția. Site-ul maghiar Index, citând o relatare a Financial Times, scrie că premierul Péter Magyar le-ar fi spus diplomaților să lase procedura să avanseze. Potrivit Index, un sprijin mai amplu depinde de votul Ucrainei asupra unui proiect de lege privind școlile minorităților, așteptat pe 12 octombrie (Index).

Prin votul cu majoritate, Ungaria nu ar mai putea bloca singură această etapă intermediară. Disputa privind școlile ar rămâne, iar Budapesta și-ar păstra veto-ul asupra aderării finale a Ucrainei. Regulile de vot au însă limite: următorul pas pentru Macedonia de Nord depinde de o modificare constituțională care să-i recunoască pe bulgari drept minoritate, condiție stabilită într-un compromis al Consiliului din 2022 pe care doar parlamentul de la Skopje o poate îndeplini (concluziile Consiliului).

Cine trebuie să fie de acord

Pachetul propune negocieri mai ușoare, dar un control mai strict după aderare. Timp de 15 ani, un nou stat membru găsit în încălcare gravă a valorilor UE ar putea suporta sancțiuni, inclusiv pierderea dreptului de vot în Consiliu (comunicarea integrală). Odată constatată încălcarea, sancțiunile s-ar aplica automat, cu excepția cazului în care o majoritate calificată ar vota împotriva lor.

Procedura existentă funcționează invers. Articolul 7, instrumentul UE împotriva regresului democratic, le cere guvernelor să ajungă la un acord înainte de a acționa. În 2025, Parlamentul European a notat că dosarul Ungariei în baza articolului 7 a avut nouă audieri din 2018 încoace, fără să se ajungă nici măcar la o constatare oficială privind existența unui risc (Parlamentul European). Kos a susținut că limita de timp împiedică transformarea noilor membri în state de rangul doi pe termen nelimitat (The Guardian).

Schimbarea regulilor de vot depinde de guvernele care ar trebui să renunțe la o pârghie pe care au folosit-o deja. Pozițiile lor diferă: guvernul olandez susține garanții mai stricte, dar ministrul de externe Tom Berendsen le-a spus senatorilor, pe 29 septembrie, că Haga vrea să păstreze unanimitatea pentru deciziile importante privind aderarea (Senatul Țărilor de Jos). Nu a precizat dacă deschiderea unui grup tematic intră în această categorie. Până când guvernele adoptă schimbarea, iar Kievul răspunde preocupărilor privind școlile minorităților, veto-ul folosit de Ungaria în această vară rămâne în vigoare.