Constanța arată breșa NATO la drone maritime

La ora 06:00, pe 5 iunie, forțele române au detectat o dronă navală ucraineană în portul civil Constanța, cel mai mare nod logistic al NATO la Marea Neagră. Au trecut patru ore. La 10:00, Ucraina a avertizat România că pierduse controlul asupra a patru drone, din cauza bruiajului electronic rusesc. La 10:28, drona s-a autodetonat la dana 78, la 500 de metri de un terminal petrolier (Agerpres, Straits Times). Nu au existat victime. Dar intervalul de patru ore dintre detectare și notificare a contat mai mult decât explozia: nu exista niciun protocol pentru intrarea unei drone înarmate într-un port civil.

A fost al doilea incident într-o lună. Pe 7 mai, pescarii au găsit o dronă ucraineană încărcată cu explozibili într-o peșteră marină de lângă Lefkada, în Grecia, cu motorul încă pornit (skai.gr). În ambele cazuri, Ucraina a atribuit pierderea controlului bruiajului electronic rusesc (Maritime Executive).

Construit pentru nave, orb la drone

Sistemul românesc de supraveghere de coastă, SCOMAR, urmărește nave mai mari de șase metri. Dronele ucrainene Sea Baby măsoară aproximativ cinci metri. Ministerul de Interne a recunoscut că platformele mici, cu semnătură radar redusă, „nu au fost printre obiectivele pentru care sistemul a fost proiectat inițial”. Sistemul anti-dronă instalat recent în port acoperă spațiul aerian, nu suprafața apei (HotNews).

Responsabilitatea instituțională este la fel de fragmentată. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că armata nu păzește porturile civile. Garda de Coastă monitorizează traficul. Autoritatea portuară administrează amplasamentul. Patru instituții împart responsabilitatea pentru Constanța, dar niciuna nu avea un plan pentru o dronă înarmată care intră în port.

Drumul României spre închiderea acestei breșe este blocat de propria politică internă. Programul SAFE de achiziții pentru apărare, de mai multe miliarde de euro și conceput inclusiv pentru a acoperi lipsurile de supraveghere la joasă altitudine și la suprafața apei, este blocat printr-o sesizare la Curtea Constituțională depusă de membri ai aceleiași coaliții de guvernare care l-a aprobat. Până la o decizie, cel mai mare port NATO la Marea Neagră depinde de senzori proiectați pentru nave de marfă.

Bulgaria, care împarte aceeași linie de coastă, a activat în câteva ore patrule radar și elicoptere. Limita de bază rămâne însă aceeași: sisteme calibrate pentru nave convenționale, nu pentru drone de cinci metri, cu semnătură radar minimă (armymedia.bg).

Un hub de securitate care există doar pe hârtie

Răspunsul propus de UE este un Hub de Securitate Maritimă la Marea Neagră. Deocamdată nu are bază juridică, buget sau oraș-gazdă, fiind menționat într-o Comunicare comună din 2025, adică într-un document de politică fără forță obligatorie (EEAS). Europarlamentarul român Victor Negrescu a cerut accelerarea proiectului ca efect direct al exploziei de la Constanța, dar „accelerarea” spune puțin când punctul de plecare este doar un concept.

Un document al Consiliului UE apărut în presă în mai 2026 confirma că fiecare stat tratează securitatea anti-dronă ca pe propria problemă, cu state membre care operează „în silozuri” și fără un sistem comun de detectare sau reacție (Euronews). Planul de acțiune anti-dronă al UE, adoptat în februarie 2026, promite o „acțiune-pilot” pentru conștientizare maritimă, dar desfășurarea completă nu este așteptată înainte de 2030 (Counter-UAS Action Plan). Chiar și acest plan privește în principal amenințările aeriene. Dronele navale de suprafață apar marginal.

Un tratat scris pentru alt tip de navă

Convenția de la Montreux din 1936, care reglementează trecerea navelor militare prin strâmtorile turcești dintre Marea Neagră și Mediterană, împarte navele în comerciale și militare. Dronele navale nu intră limpede în niciuna dintre categorii. Nu au echipaj, nu au ofițer comandant, iar Ucraina nu le-a înregistrat ca nave de război (Opinio Juris). Turcia a neutralizat cel puțin 11 drone rătăcite în apele sale, dar nu a spus nimic despre statutul lor juridic în raport cu această convenție (Daily Sabah). Tăcerea îi convine Ankarei. Dacă ar ridica problema, ar trebui fie să limiteze dronele ucrainene, fie să le formalizeze dreptul de trecere.

Drona de la Constanța a lovit un dig, nu un petrolier. România a cerut apoi Ucrainei să o notifice ori de câte ori pierde controlul asupra unei arme. În acest moment, atât are Europa: o cerere bilaterală ca operatorul dronei să sune înainte când ceva merge prost, în timp ce porturile rămân expuse, iar cadrul juridic nici măcar nu recunoaște clar că aceste arme există.