Reforma salarială de €800 million, blocată

Curtea de Apel București a suspendat, la 21 iulie, procedura legată de noua lege a salarizării în sectorul public, una dintre reformele cerute de Comisia Europeană înainte ca România să poată primi următoarea plată din Planul Național de Redresare și Reziliență, finanțat prin fondul post-pandemie al UE (Economedia, G4Media). Miza directă este de 770–800 mil. euro, sumă legată de acest jalon unic (Romania Insider, RRI). România trebuie să demonstreze până la 31 august 2026 că reforma este finalizată legal (2EU Brussels).

Cum poate o instanță națională să blocheze bani europeni

PNRR funcționează în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență al UE, fondul prin care statele nu sunt rambursate pentru cheltuieli deja făcute, ci sunt plătite numai după ce Comisia Europeană confirmă că au îndeplinit reformele agreate (EUR-Lex, European Commission). Fiecare reformă este un „jalon”: un pas juridic sau administrativ concret pe care guvernul trebuie să îl dovedească. Dacă jalonul nu este îndeplinit, plata nu vine.

Reforma salarizării este unul dintre aceste jaloane. Ministerul Muncii a publicat proiectul la 17 iulie. Patru zile mai târziu, federația Sanitas, care reprezintă angajați din sănătate, a obținut în instanță suspendarea procedurii, susținând că Guvernul ar fi ocolit dialogul social obligatoriu (Știrile ProTV). Suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea dosarului de fond.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, spune că hotărârea are probleme de procedură, deoarece ministerul nu ar fi fost citat oficial, și a anunțat că o va ataca (Digi24). Argumentul său este că textul era un document tehnic pentru dezbatere politică, nu un proiect legislativ formal. Apelul ar putea avea câștig de cauză, dar calendarul european nu se oprește.

Termenul este strâns. Toate jaloanele restante din PNRR trebuie finalizate până la 31 august, cererile finale de plată trebuie depuse în septembrie, iar toate plățile Comisiei trebuie încheiate până la 31 decembrie 2026 (2EU Brussels, IEU Monitoring). Data-cheie este cea din august: după acel moment, Bucureștiul nu mai poate transmite dovezi noi.

Legea salarizării nu este singura reformă blocată. Premierul interimar Ilie Bolojan a legat-o de un pachet mai larg de șase legi, de care depind împreună 4,5 mld. euro din granturi europene încă neîncasate (Bursa). România a primit deja aproximativ 60,6 % din planul său de 21,41 mld. euro, inclusiv a patra tranșă, de 2,25 mld. euro, plătită în iunie (AGERPRES). Restul depinde de reforme care trebuie să treacă de instanțe și de politica fragilă a coaliției.

De ce conflictul salarial este mai adânc decât salariile

Legea ar reconfigura salarizarea întregului sector public: sănătate, educație, magistratură, armată. Proiectul stabilește un salariu de referință de 4.100 lei, plafonează cele mai multe sporuri la 20 % din salariul de bază și leagă creșterile viitoare de reducerea ponderii cheltuielilor cu personalul în economie. Costul anual raportat este de aproximativ 12,1 mld. lei, adică circa 2,4 mld. euro, sub revendicările sindicale de peste 20 mld. lei, dar semnificativ pentru o țară aflată deja în procedură de deficit excesiv, mecanismul prin care Bruxelles-ul monitorizează guvernele care depășesc limitele fiscale ale UE (Romania Insider).

Miza nu este doar o majorare salarială. Proiectul încearcă să controleze costurile recurente ale statului cu personalul prin limitarea unor sporuri care, pentru mulți angajați, funcționează de fapt ca parte stabilă a venitului. Angajații din sănătate au devenit cei mai vizibili opozanți. La 20 iulie, personalul din sute de spitale a făcut o grevă de avertisment de două ore, iar Sanitas pregătea o grevă generală pe termen nelimitat începând cu 28 iulie (Știrile ProTV).

Coaliția de guvernare este divizată chiar în interiorul ei. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a spus că partidul său nu va susține o lege „care nemulțumește pe toată lumea” (Europa FM). Ministerul Sănătății a semnalat „inechități grave” în proiect (Antena3). Înainte ca instanța să intervină, reforma avea deja probleme să strângă o majoritate parlamentară.

România este doar cel mai clar caz al unei presiuni mai largi. Bulgaria are aproximativ 400 mil. euro în risc din cauza întârzierilor legate de restructurarea sectorului cărbunelui (Mediapool). Portugalia caută soluții pentru a muta proiecte de redresare nefinalizate către alte linii de finanțare europeană (Observador). Parlamentul European a avertizat la începutul acestui an că banii necheltuiți din Mecanismul de Redresare și Reziliență ar putea slăbi impactul așteptat asupra creșterii economice și locurilor de muncă (European Parliament).

Mecanismul a fost construit astfel încât Bruxelles-ul să plătească reforme finalizate, nu promisiuni. Riscul imediat pentru România nu este că Bruxelles-ul a tăiat deja banii, ci că Bucureștiul ar putea rămâne fără timpul legal necesar pentru a-i cere.