Cipru blochează taxa pe deșeuri

Parlamentul Ciprului a votat pe 14 iulie, cu 26 de voturi la 19, respingerea unei taxe propuse pentru deșeurile municipale trimise la groapa de gunoi (Cyprus Mail). Votul pune în pericol și o tranșă din banii europeni pentru redresare. Taxa pe depozitarea deșeurilor era un jalon obligatoriu în Planul de Redresare și Reziliență al Ciprului, adică acordul prin care guvernul s-a angajat față de UE să livreze reforme post-pandemie în schimbul finanțării. Respingerea legii ar putea bloca 23 mil. euro din plățile europene (Politis, SkalaTimes).

Guvernul de la Nicosia a promis Bruxelles-ului o reformă pe care nu reușise să o facă acceptabilă în propriul parlament. Diferența dintre angajamentul european și sprijinul intern a devenit acum o problemă de finanțare.

Cum creează banii europeni pentru redresare această constrângere

Mecanismul de Redresare și Reziliență, fondul post-pandemie al UE de 724 mld. euro, funcționează ca un contract pe bază de rezultate. Guvernele propun reforme și investiții, iar Comisia Europeană, executivul UE, verifică îndeplinirea fiecărui pas înainte să elibereze banii. Toate jaloanele rămase trebuie finalizate până în august 2026 (Regulation (EU) 2021/241).

Cipru a inclus în planul său o taxă municipală pe depozitarea deșeurilor, prezentată drept reformă de fiscalitate verde. Propunerea prevedea o taxă de 10 euro pe tonă, iar veniturile urmau să fie direcționate integral către programele locale de reciclare, potrivit lui Kostas Konstantinou, directorul Departamentului de Mediu (SkalaTimes). Guvernul spune că redusese deja nivelul taxei, de la 35 euro pe tonă, pentru a limita presiunea asupra populației.

Calendarul din 14 iulie a făcut ruptura și mai vizibilă. În aceeași zi în care parlamentul respingea taxa, Comisia Europeană aproba a șasea plată către Cipru din mecanismul de redresare, în valoare de 120 mil. euro (European Sting). Bruxelles-ul valida progresul Ciprului exact în momentul în care legislativul de la Nicosia bloca următorul pas cerut prin plan.

De ce a spus parlamentul nu

Argumentul opoziției nu este, în esență, unul antieuropean. Cipru trimite la groapa de gunoi aproximativ 68 % din deșeurile municipale, față de ținta UE de 10 % până în 2035 (Politis). Akel, Elam, Alma și Direct Democracy au votat împotriva taxei, susținând că gospodăriile nu ar trebui să plătească mai mult înainte ca infrastructura de reciclare să existe efectiv. Autoritățile locale au formulat aceeași obiecție. „Publicul nu ar trebui să plătească pentru eșecurile statului în gestionarea deșeurilor”, avertiza la începutul lunii o poziție municipală (Cyprus Mail).

Fără centre de sortare și capacitate reală de reciclare, o taxă pe depozitare crește costurile municipalităților fără să reducă automat cantitatea de deșeuri care ajunge la groapă.

Guvernul are însă propriul raționament. Dacă veniturile din taxă finanțează tocmai infrastructura de reciclare care lipsește municipalităților, respingerea legii blochează simultan instrumentul menit să descurajeze depozitarea și banii care ar ajuta comunitățile să depindă mai puțin de ea.

Șase săptămâni pentru a închide o breșă creată intern

Cipru are termen până la 31 august 2026 să adopte legislația. Aceeași presiune a calendarului se vede în întregul mecanism de redresare. România, printre alte state, are încă reforme legate de planul național care trebuie finalizate înainte de termenul-limită din august (European Commission).

Designul Mecanismului de Redresare și Reziliență întărește responsabilitatea, pentru că leagă plata banilor de livrarea reformelor. Dar atunci când un executiv introduce într-un plan european obligatoriu o reformă costisitoare politic, fără să asigure sprijin parlamentar și fără să construiască mai întâi infrastructura de care reforma depinde, fondul transformă o problemă internă de secvențiere într-o criză de cash-flow. Cipru are acum șase săptămâni să închidă o breșă creată de propriul guvern: s-a angajat la Bruxelles înainte să convingă Nicosia.