Cablul Ciprului așteaptă notificarea din octombrie

Undeva între Creta și Cipru, o navă de cercetare așteaptă permisiunea să înainteze. Notificarea maritimă care i-ar elibera ruta nu a fost încă emisă. Până atunci, cel mai ambițios proiect european de cablu electric submarin rămâne acolo unde se află de doi ani: blocat la marginea apei de o dispută de suveranitate pe care nimeni nu a rezolvat-o.

Cablul, porțiunea lipsă și nava blocată

Great Sea Interconnector (GSI) ar trebui să pună capăt izolării Ciprului, singurul stat membru al UE fără legătură electrică la rețeaua europeană. Cablul ar urma să se întindă pe 1.208 km, din Creta până în Cipru, la adâncimi apropiate de 3.000 de metri, cu un cost estimat la 1,9 mld. euro (Enerdata). Comisia Europeană l-a desemnat proiect de interes comun și a alocat aproape 658 mil. euro prin Connecting Europe Facility, programul său de finanțare pentru infrastructură (Euronews, Cyprus Mail).

Aproximativ 60 % din cartografierea fundului mării este finalizată. Restul de 40 % se află în ape revendicate atât de Grecia, cât și de Turcia (Greek News Agenda). Acolo se află blocajul real. În iulie 2024, când o navă de cercetare sub pavilion italian a intrat pe coridorul de la sud de Kasos și Karpathos, Turcia a trimis nave militare, iar vasul s-a oprit. De atunci, lucrările de cercetare nu au mai avansat (DW).

Franța a cumpărat o participație, nu o garanție

La 5 august, investitorul francez în infrastructură Meridiam a preluat controlul majoritar al companiei de proiect. IPTO, operatorul grec de transport al energiei electrice, păstrează responsabilitatea tehnică pentru partea de inginerie (Prime Minister of Greece). Un acord separat între IPTO și producătorul francez de cabluri Nexans, care are deja un contract de aproximativ 1,43 mld. euro, acoperă cercetările de pe fundul mării necesare înainte ca orice cablu să poată fi instalat (Energynews.pro, Powergame).

Parisul are acum capital, contracte industriale și expunere diplomatică legate de acest cablu. Potrivit relatărilor din presa cipriotă, premierul grec Kyriakos Mitsotakis, președintele cipriot Nikos Christodoulides și președintele francez Emmanuel Macron au discutat despre accelerarea notificării maritime după ce deciziile operaționale vor fi pregătite (Cyprus Mail). Presa greacă a speculat inclusiv asupra unei escorte navale franceze, dar nu a existat nicio confirmare oficială de la Paris, Atena sau Nicosia (RUA). Banii francezi ridică prețul politic al unei blocări. Nu îi dau însă Greciei libertatea deplină să trimită nava (Kathimerini).

Ankara nu și-a schimbat poziția. Oficialii turci spun că lucrările pe fundul mării, în apele revendicate de Turcia, au nevoie de aprobarea Turciei (Hürriyet). Disputa juridică este reală, nu doar diplomatică. Grecia și Cipru, invocând Convenția ONU privind dreptul mării (UNCLOS, tratatul care stabilește regulile jurisdicției maritime), susțin că insulele generează zone economice exclusive. Turcia, care nu a semnat UNCLOS, afirmă că acestea nu produc asemenea efecte atunci când se suprapun cu platoul continental al unui stat continental. În interpretarea Turciei, apele dintre Creta și Cipru sunt turcești. În interpretarea Greciei, zonele greacă și cipriotă se întâlnesc. O cercetare a fundului mării nu este un act neutru în acest context: ajută la stabilirea traseului unui cablu pe care una dintre părți l-ar putea prezenta ulterior ca validare a propriilor pretenții maritime. Intervenția Turciei din 2024 a arătat că Ankara tratează permisiunea pentru cercetări drept pragul operațional al disputei (Daily Sabah).

Ciprul plătește cel mai mult și vede cel mai puțin

Ciprul ar urma să suporte 63 % din costul cablului, aproximativ 786 mil. euro, pentru că rămâne ultima piață electrică izolată din UE (Euronews). Din cele 251 mil. euro pe care IPTO spune că le-a cheltuit deja, autoritatea cipriotă de reglementare în energie a considerat recuperabile doar 32 % (ProtoThema). Liderul opoziției, Stefanos Stefanou, a cerut ministrului finanțelor să explice cum afectează intrarea Meridiam costul total, viabilitatea proiectului și povara pentru consumatori. Întrebarea este legitimă: contribuabilii și consumatorii ciprioți finanțează un cablu al cărui următor pas fizic depinde de o confruntare pe care nu o pot controla.

ENTSO-E, organismul care coordonează operatorii europeni de rețele electrice, a confirmat în aprilie că GSI este singurul interconector recunoscut pentru Cipru. A refuzat să ia în calcul o alternativă prin Turcia sau prin nordul Ciprului (ENTSO-E). Comisia Europeană spune că angajamentul său este „cristal clear”, adică fără ambiguitate. Notificarea maritimă care va testa această claritate este așteptată în jurul lunii octombrie.

Bruxelles-ul a cheltuit aproape 658 mil. euro pentru a desemna, finanța și planifica un cablu al cărui următor pas presupune ca o navă de cercetare să intre în ape unde un stat din afara UE a trimis nave militare în urmă cu doi ani. Până acum, Comisia Europeană a tratat GSI ca pe un proiect energetic. Următoarea notificare maritimă va arăta dacă este dispusă să îl trateze și ca pe o problemă de suveranitate.