Cipru, presat de termenul de €69m

Parlamentarii ciprioți au, potrivit relatărilor locale, termen până la 9 iulie să voteze legea prin care ar urma să fie creată o nouă instituție de finanțare susținută de stat pentru întreprinderile mici. Guvernul a trimis proiectul de 60 de pagini pe 25 iunie, cu doar câteva zile înaintea vacanței parlamentare de vară. Dacă termenul este ratat, Cipru riscă să piardă, potrivit presei locale, între 50 mil. și 69 mil. euro din fondurile europene de redresare, deși nu există un document public al Comisiei Europene care să confirme suma exactă.

Parlamentul are acum de ales între două costuri: să adopte rapid o lege care va regla creditarea publică sau să lase banii europeni să se blocheze.

Bruxelles-ul plătește doar după rezultate

Presiunea vine din felul în care funcționează banii europeni de redresare. Mecanismul de Redresare și Reziliență, fondul post-pandemie al UE de 723 mld. euro finanțat prin împrumut comun european, nu rambursează pur și simplu cheltuieli. Plățile sunt făcute numai după ce un stat dovedește că a îndeplinit reformele și investițiile agreate (EUR-Lex, Regulamentul 2021/241).

Fiecare plan național include jaloane, precum adoptarea unei legi sau înființarea unei instituții, și ținte măsurabile, cum ar fi clădiri renovate sau firme sprijinite. Statul trimite o cerere de plată, Comisia Europeană verifică, iar banii sunt virați doar dacă aceste condiții sunt îndeplinite. Curtea de Conturi Europeană a avertizat că dovezile slabe sau jaloanele ratate pot bloca tranșe întregi de finanțare, iar termenul final al mecanismului se apropie.

Pentru Cipru, jalonul este crearea Cyprus Business Development Organisation, cunoscută ca KOAE.

O instituție de credit pentru firmele pe care băncile nu le finanțează

KOAE ar urma să funcționeze în subordinea Ministerului Finanțelor, cu un capital de 60 mil. euro. Instituția ar oferi împrumuturi directe, garanții, cofinanțare și servicii de consultanță pentru IMM-uri, startupuri și persoane care lucrează pe cont propriu (SigmaLive). Ținta sunt firmele care nu pot obține credit bancar pentru că nu au garanții suficiente, au un istoric prea scurt sau prezintă un profil de risc pe care creditorii comerciali nu îl acceptă.

KOAE nu ar atrage depozite. Ministerul a prezentat instituția ca pe un instrument complementar băncilor private, nu ca pe un concurent. Distincția poate sta în picioare în zona de consultanță, dar dacă KOAE va oferi garanții sau împrumuturi subvenționate în segmente unde activează și băncile, presiunea concurențială asupra acestora devine greu de evitat.

Dacă legea trece și KOAE funcționează conform planului, câștigătoarele ar fi firmele mici care acum nu au acces la finanțare. Statul ar obține un instrument permanent de creditare și ar proteja alocarea europeană. Dacă proiectul se blochează, acele firme pierd sprijinul promis. Contribuabilii ciprioți ar putea fi nevoiți să acopere din buget ceea ce granturile europene trebuiau să finanțeze, sau programul va fi redus.

Problema de guvernanță este că o instituție publică ce distribuie credit are nevoie exact de analiza pe care termenul-limită o comprimă: reguli clare privind eligibilitatea, mecanisme împotriva influenței politice și criterii prin care să se vadă dacă banii ajung într-adevăr la firmele refuzate de bănci. Președinta Comisiei pentru finanțe, Christiana Erotokritou, a spus direct că ministerul a trimis proiectul atât de târziu încât o examinare parlamentară normală ar putea costa Republica milioane de euro.

Nu este doar cazul Ciprului

Cazul nu este o excepție cipriotă. În România, premierul interimar a convocat o sesiune parlamentară extraordinară pentru adoptarea unor legi întârziate din PNRR, cu 3,5 mld. euro în joc. Tiparul se repetă în mai multe state membre: guvernele au promis reforme pentru a debloca împrumutul comun european, iar parlamentele trebuie acum să livreze sub presiune de timp.

Rigoarea aceasta este intenționată. Germania, care vrea ca următorul buget al UE să fie redus cu 400 mld. euro, va susține mai greu viitoare cheltuieli comune europene dacă nu poate arăta că statele au livrat ce au promis. Jaloanele ratate nu costă doar bani pentru Cipru astăzi. Slăbesc și argumentul politic pentru un fond similar mâine.

Trei lucruri rămân neclare și contează. Dacă jalonul cere doar adoptarea legii sau și operaționalizarea KOAE. Care este suma exactă aflată în risc, în condițiile în care presa locală indică între 50 mil. și 69 mil. euro. Și dacă ratarea termenului înseamnă pierderea definitivă a banilor sau doar suspendarea plății. Experiența României sugerează mai degrabă suspendare decât anulare.

Adoptarea legii ar putea deschide prima poartă. Dacă KOAE va ajunge efectiv la firmele pe care promite să le finanțeze este o întrebare mai lungă, la care niciun vot parlamentar grăbit nu poate răspunde.