Cablul Cipru–Creta așteaptă avizul Greciei

Traseul și costul final al Great Sea Interconnector, cablul electric planificat să lege Cipru de rețeaua europeană, rămân necunoscute, deși Cipru ar urma să suporte cea mai mare parte a investiției. O navă de cercetare sub pavilion francez așteaptă din 27 octombrie în portul Heraklion, în Creta, permisiunea Greciei de a cartografia fundul mării (ANA-MPA). Pe 1 noiembrie, nava se afla încă în port (To Vima). Misiunea ei este să stabilească traseul cablului, dar deocamdată nu se știe nici pe unde va trece, nici cât va costa.

Avizul pe care nava încă îl așteaptă

Abeille Marengo are baza în Creta, dar nu și permisiunea de a începe lucrările. Documentul depus de Garda de Coastă a Greciei la 14 octombrie a fost doar o cerere de derogare pentru folosirea unei nave sub pavilion străin în cercetări marine (Garda de Coastă a Greciei). Mai sunt necesari doi pași: un comitet interministerial trebuie să aprobe cercetarea, iar apoi Grecia trebuie să emită un NAVTEX, o avertizare radio care informează navele despre lucrările desfășurate într-o anumită zonă și perioadă.

Așteptarea durează deja de câteva săptămâni. Potrivit Euro2day, cererea pentru cercetare a fost depusă pe 8 octombrie, dar au trecut peste trei săptămâni fără emiterea unei notificări. Unele titluri vorbesc deja despre reluarea lucrărilor; articolele descriu însă, deocamdată, pregătiri.

Segmentul decisiv se află în largul insulei grecești Kasos. În iulie 2024, o altă navă de cercetare, Ievoli Relume, și-a oprit lucrările acolo, după presiuni din partea marinei turce (Deutsche Welle). Astfel, harta fundului mării a rămas neterminată tocmai în zona cea mai disputată politic.

Turcia nu recunoaște drepturile maritime pe care Grecia și Cipru le revendică pentru insulele lor din acele ape (Deutsche Welle). Pe 21 octombrie, ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a spus că Ankara nu s-ar opune cercetărilor dacă ar primi în scris, în avans, o notificare despre activitate și coordonatele acesteia (Cyprus Mail). O asemenea notificare ar fi o scrisoare diplomatică adresată Ankarei. NAVTEX-ul este altceva: o avertizare publică pentru toate navele. Informațiile publice nu arată că vreuna dintre ele a fost trimisă.

Chiar și emiterea unui NAVTEX ar confirma doar că Grecia a dat permisiunea și că nava intenționează să lucreze. Simpla prezență a navei în zona anunțată nu ar dovedi că cercetarea a avut loc. Pentru asta ar fi necesare datele cercetării sau o confirmare directă din partea echipei că a colectat informații dincolo de punctul unde s-a oprit Ievoli Relume.

Cine plătește și când

Cipru a condiționat plata de emiterea notificării. Pe 19 octombrie, ministrul energiei, Michalis Damianos, a declarat că guvernul va iniția procedura pentru o plată de 25 mil. euro doar după ce Grecia emite NAVTEX-ul (CNA). Plecarea navei din Heraklion nu ar fi suficientă.

Plata se bazează pe o decizie din 2024 a autorității cipriote de reglementare în domeniul energiei. Aceasta permite bugetului de stat să acopere, între 2025 și 2029, cheltuieli de investiții documentate de până la 25 mil. euro pe an, adică 125 mil. euro în total (CERA). Scopul este ca investiția în construcție să nu ajungă în facturile la electricitate. Dacă se îndeplinește condiția, contribuabilii ciprioți ar suporta această cheltuială în locul consumatorilor de energie.

Costul total depinde de rezultatele cercetării. Cipru plătește 63 % din costul de capital al segmentului Creta–Cipru, iar Grecia, 37 % (SigmaLive). Costul de capital înseamnă banii necesari pentru construirea legăturii, înainte ca aceasta să transporte energie.

Pe 20 octombrie, președintele autorității de reglementare, Polyvios Lemonaris, a declarat în fața parlamentului că estimarea de 1,9 mld. euro va fi probabil depășită. Aproximativ 40 % din cercetările marine erau încă de făcut, iar traseul ar putea fi mai costisitor (Cyprus Mail). Zonele încă nemăsurate vor determina traseul și prețul, iar concluziile depind de datele utilizabile pe care nava le va aduce de acolo. Proiectul ridică în continuare întrebări și despre noul său investitor majoritar (To Brief).

Ce ar primi Cipru în schimbul banilor

Cipru nu este conectat la rețeaua electrică continentală, iar cantitatea de energie regenerabilă pe care a trebuit să o irosească a crescut puternic în 2025 (Comisia Europeană). Energia irosită, numită limitare a producției, este energia solară sau eoliană care ar fi putut fi produsă, dar a fost oprită fiindcă rețeaua locală nu avea capacitate să o preia. Cablul este proiectat să transporte energie în ambele sensuri: Cipru ar putea exporta surplusul și importa energie când centralele locale nu produc suficient (Deutsche Welle).

Afirmația că legătura ar reduce facturile gospodăriilor trebuie evaluată separat. Autoritatea de reglementare a spus că nimeni nu depusese un studiu despre efectul primei porțiuni asupra pieței (SigmaLive). Un astfel de studiu ar analiza cum ar putea cablul să influențeze prețurile energiei.

Datele disponibile susțin o concluzie simplă: Cipru suportă cea mai mare parte din costul de capital planificat pentru acest segment, deși traseul și prețul final nu sunt stabilite, iar autoritatea de reglementare nu are un studiu care să arate ce ar câștiga consumatorii de energie. Asta nu înseamnă că investiția nu merită. Înseamnă că Cipru angajează bani înainte să dispună de datele necesare pentru a-i evalua valoarea, iar următorul pas depinde de comitetul interministerial al Greciei.