Seceta taie rezerva nucleară a Bulgariei

Centrala nucleară Kozlodui din Bulgaria și-a redus producția de electricitate pentru prima dată în cei 52 de ani de funcționare, după ce nivelul Dunării a coborât prea mult pentru ca turbinele să fie răcite eficient. Reducerea este limitată. Problema este că a scos din piață cea mai mare sursă de energie disponibilă în regiune exact în momentul în care România și Ungaria încercau deja să-și țină în funcțiune propriile reactoare răcite cu apă din Dunăre.

De ce apa scăzută înseamnă mai puțină electricitate, nu risc nuclear

Ministerul Energiei din Bulgaria a anunțat pe 20 august că Unitatea 5 își va reduce puterea cu aproximativ 120 MW, ca măsură preventivă, pe fondul unor niveluri ale Dunării descrise drept „în continuare fără precedent și critice” (Ministerul Energiei din Bulgaria, 20 aug.). Până la 26 august, datele centralei arătau că Unitatea 5 coborâse de la circa 1.010 MW la 850 MW, adică o scădere de aproximativ 15 % (SEGA, Fakti). Ministra Energiei, Iva Petrova, a spus că nu există o criză (Ministerul Energiei din Bulgaria, 21 aug.).

Afirmația este corectă tehnic, dar acoperă doar o parte a problemei. Apa Dunării nu răcește miezul reactorului. Răcește aburul în condensatoarele de pe partea de turbină, adică zona care transformă energia termică în electricitate. Când nivelul fluviului scade, pompele de captare funcționează mai greu, circuitul de răcire își pierde eficiența, iar centrala produce mai puțină energie, chiar dacă sistemele de securitate nucleară rămân separate și intacte (Actualno, Fakti EN). Este o problemă de electricitate, nu una de accident nuclear.

Semnificația vine din faptul că aceeași secetă a lovit, în câteva săptămâni, centrale nucleare din trei țări. După cum am relatat săptămâna trecută, România a dispus dragaje de urgență și eliberări de apă din acumulări pentru ca apa să ajungă în continuare la Cernavodă, centrala care asigură în mod normal aproximativ o cincime din producția de electricitate a României (Agerpres, World Nuclear Association). Ungaria a cheltuit 6,1 mld. forinți pe bariere de piatră și barje scufundate pentru a ridica fizic nivelul apei la Paks (kormany.hu). Fiecare centrală a cedat în alt fel. Același fluviu a creat trei urgențe tehnice diferite.

Rezerva care s-a subțiat

Bulgaria exporta aproximativ 30.000 MWh pe zi, la un consum intern de circa 90.000 MWh, în momentul reducerii producției (Ministerul Energiei din Bulgaria, 21 aug.). Excedentul acesta acoperea deja goluri în țările vecine. Pe 6 august, România a importat net 2.240 MW la vârful de seară, iar Bulgaria a furnizat cea mai mare parte a fluxului fizic (Newscenter). Reducerea de la Kozlodui nu a creat dependența României de importuri. A micșorat oferta pe care România conta deja.

Semnalul de preț se vede în toată regiunea. Pe 26 august, prețurile angro pentru ziua următoare, adică prețurile plătite de producători și marii cumpărători pentru electricitatea livrată a doua zi, erau grupate strâns: Bulgaria la 172 euro/MWh, România la 175, Ungaria la 172, Grecia la 173 (euenergy.live). Zona Germania-Luxemburg, mai departe de presiunea regională, era la 126 euro/MWh (euenergy.live). Diferența arată cât plătesc în plus cumpărătorii din sud-estul Europei pentru energie de înlocuire atunci când scade producția nucleară stabilă, cea care funcționează aproape continuu.

Cine câștigă, cine plătește

Slovacia este câștigătorul cel mai clar. Centralele sale nucleare de la Bohunice și Mochovce folosesc turnuri de răcire, nu captare directă din fluviu, astfel că nivelurile scăzute ale Dunării le afectează foarte puțin (Denník E). În perioadele de stres, fluxurile de electricitate din Slovacia către Ungaria au depășit 2,5 GW în unele ore (SITA).

Perdanții sunt de ambele părți ale contorului. Operatorii nucleari blocați în prețuri reglementate sau contracte convenite anterior pierd marjă atunci când trebuie să cumpere energie scumpă de înlocuire pentru a-și acoperi deficitul. Marii consumatori industriali sunt primii expuși riscului de întrerupere: regulile de urgență din Ungaria permit operatorului de rețea MAVIR să taie alimentarea fabricilor care consumă peste 0,5 MW înainte de a atinge consumul gospodăriilor (HVG). În România, Nuclearelectrica le-a transmis clienților o notificare juridică potrivit căreia ar putea să nu-și poată onora contractele din cauza unor evenimente aflate în afara controlului său (ZF).

Comisia Europeană a spus pe 11 august că sistemul electric european a rămas stabil în pofida vremii extreme (Comisia Europeană). La nivel continental, afirmația este adevărată. La nivel regional, stabilitatea a cerut dragaje, barje, bariere de piatră, eliberări de apă din acumulări și importuri scumpe la vârful de seară. Sistemul a rezistat. Următoarea informație utilă nu ar fi o nouă reasigurare, ci nivelul apei la care fiecare operator trebuie să reducă producția, publicat înainte ca următoarea secetă să împingă din nou regiunea spre improvizație.