Seceta oprește reactorul de la Cernavodă

La Ruse, în Bulgaria, cota Dunării a coborât la -87 de centimetri (BTA). Debitul care intră în România a ajuns la aproximativ 1.590 de metri cubi pe secundă, adică în jur de o treime din media multianuală a lunii iulie (Digi24). Scăderea a scos din funcțiune o parte din capacitatea nucleară a României și a redus la jumătate producția nucleară din Ungaria, transformând două țări care în mod normal exportă energie electrică în importatori în orele cele mai scumpe ale zilei.

Cum ajunge un râu să oprească un reactor

Centralele nucleare produc energie de bază, adică acea producție constantă, zi și noapte, pe care se sprijină stabilitatea sistemului electric. Dar cea mai mare parte a energiei rezultate din fisiune se transformă în căldură reziduală, iar căldura trebuie evacuată. La centralele răcite cu apă de râu, această funcție este preluată de râu. Când debitul scade prea mult, pompele de captare ajung la limite fizice. Când apa este prea caldă, centralele riscă să depășească pragurile legale privind încălzirea apei evacuate în aval.

Operatorul nuclear de stat Nuclearelectrica a oprit controlat Unitatea 1 de la Cernavodă la 28 iulie, după ce debitul a coborât la aproximativ 1.630 m³/s (BVB/Nuclearelectrica). Unitatea 2 funcționează în continuare, dar aproape de limita tehnică. Sorin Rîndașu, director adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, a spus la 1 august că aceasta mai poate funcționa în condițiile actuale încă patru-cinci zile (Agerpres). Chiar dacă ar ploua mâine în Austria, unda de debit ar avea nevoie de aproximativ două săptămâni ca să ajungă la Cernavodă (Business Magazin).

Măsurile discutate arată cât de îngust a devenit spațiul de manevră: autoritățile iau în calcul dinamitarea granitului și scufundarea unor barje încărcate cu piatră, pentru a redirecționa apa către priza centralei. Efectul estimat ar fi limitat, de trei până la cinci zile în plus de funcționare (HotNews, Antena 3).

Ungaria este deja într-o situație mai avansată. MVM, operatorul centralei de la Paks, a raportat reduceri succesive de producție în cursul săptămânii: Unitatea 3 a fost oprită, iar Unitatea 2 a fost redusă la jumătate. La 30 iulie, Paks producea 960 MW în loc de aproximativ 2.000 MW, iar MVM a avertizat că o oprire completă ar putea urma în 72 de ore (MVM, kormany.hu).

Cine plătește megawații lipsă

Când producția nucleară ieftină dispare din sistem, înlocuitorii sunt centralele pe gaz operate la costuri de vârf sau importurile, într-o piață regională în care energia disponibilă este deja limitată. Prețurile pe piața pentru ziua următoare, unde producătorii vând energie pentru livrare în ziua următoare, au urcat la 132,87 €/MWh în România și la 122,08 €/MWh în Ungaria după opriri, potrivit Serbia Energy. În România, balanța de seară arată presiunea direct: consum de aproximativ 7.300 MW, producție internă de numai 4.000-4.300 MW și importuri de 1.700 MW pentru acoperirea unei părți din diferență (Profit.ro).

Cuplarea piețelor, mecanismul prin care energia transfrontalieră este alocată prin licitații coordonate, ajută la menținerea alimentării, dar distribuie deficitul și în prețurile țărilor vecine. Costul ajunge mai întâi la furnizori și la consumatorii industriali cu contracte legate de piață, apoi la bugetele publice care absorb diferențele. Gospodăriile cu tarife fixe sunt protejate deocamdată (Romania Insider). Nuclearelectrica a transmis deja clienților o notificare de forță majoră, adică un avertisment juridic că ar putea să nu își poată îndeplini obligațiile contractuale din cauza unor condiții aflate în afara controlului său (ZF).

Nu este doar o problemă a Dunării

Franța arată că vulnerabilitatea nu este o excepție regională. În timpul valului de căldură din 2022, autoritatea franceză de reglementare nucleară ASN a acordat derogări temporare de mediu pentru patru centrale răcite cu apă de râu (ASN). Reducerea producției nucleare a contribuit la transformarea celui mai mare exportator european de energie electrică într-un importator net, cu un sold de -16,7 TWh; după revenirea producției nucleare în 2023, exporturile au urcat din nou la +50,1 TWh (RTE 2022, RTE 2023). Curtea de Conturi a Franței a constatat că factorii climatici au redus producția nucleară cu cel puțin 1 TWh în fiecare dintre anii 2018, 2019 și 2020 (Cour des comptes). Pe aceeași Dunăre, centrala bulgară Kozlodui continuă să producă, dar monitorizează deja pragurile asociate nivelurilor scăzute ale apei (Kozloduy, BTA).

Cazurile formează o scară a aceleiași probleme: oprire la Cernavodă, reduceri severe la Paks, monitorizare la Kozlodui, derogări de reglementare în Franța. Seceta a transformat deja energia nucleară, considerată în mod obișnuit producție fermă, într-o capacitate condiționată de apă și temperatură în sud-estul Europei. Debitul Dunării este prognozat să coboare spre 1.450 m³/s până la 7 august (Agerpres). Întrebarea încă nerezolvată pentru guverne este câtă capacitate de rezervă sunt dispuse să plătească înainte de următoarea vară secetoasă.