Seceta taie 1,760 MW Ungariei

Dunărea a scăzut atât de mult săptămâna trecută încât Ungaria a pierdut aproape toată producția nucleară, România a ajuns la câteva zile distanță de oprirea ultimului reactor funcțional, iar guvernele din regiune cer industriei să reducă activitatea pentru ca alimentarea gospodăriilor să rămână stabilă.

Cum oprește un râu un reactor

Centralele nucleare folosesc apa râurilor pentru răcire: energia nucleară produce căldură, căldura este transformată în electricitate, iar apa preia surplusul termic care trebuie evacuat. Când nivelul râului scade, pompele nu mai pot capta suficientă apă. Când apa este prea caldă sau curge prea lent, evacuarea apei încălzite poate împinge temperatura din aval peste limitele legale. În secetă, cele două probleme apar simultan.

La Paks, singura centrală nucleară a Ungariei și, în mod normal, o sursă de 2.000 MW, reducerea producției a venit treptat. Compania energetică de stat MVM a început să taie puterea după ce Dunărea a coborât sub -106 cm la hidrometrul centralei (MVM Paks). Până la 2 august, doar unul dintre cele opt turbogeneratoare mai funcționa, la aproximativ 240 MW (Portfolio, Telex). AP a relatat că centrala fusese oprită complet (AP). În ambele variante, Ungaria a pierdut în câteva zile cea mai mare parte a producției nucleare de bază, adică acea energie constantă care intră în sistem zi și noapte.

Situația României este mai strânsă. La Cernavodă, Unitatea 1 era deja oprită. Unitatea 2 a rămas conectată la sistem, dar nivelul în bazinul de alimentare era de 2,02 metri, cu doar 12 centimetri peste pragul la care pompele se opresc (Ziua de Constanța). Un canal lateral din zona Bala atrăgea aproximativ 85 % din debitul Dunării departe de priza de răcire a centralei. Armata a folosit explozii controlate pentru a redirecționa apa spre centrală (Radio Constanța), o intervenție care ar fi cumpărat încă patru-cinci zile de funcționare (Agerpres).

Solarul acoperă prânzul, nu și seara

La orele de zi, cifrele României par gestionabile. Pe 3 august, țara producea 6.009 MW la un consum de 5.212 MW, iar energia solară acoperea peste 45 % din producție (Agerpres). După apus, fotovoltaicele ies din sistem, în timp ce aparatele de aer condiționat continuă să consume. În seara de 31 iulie, România producea 5.239 MW, consuma 7.177 MW și importa 1.938 MW pentru a acoperi diferența (Radio Timișoara). Acolo, în deficitul de seară, se vede cu adevărat costul pierderii producției nucleare.

Piețele naționale de energie din Europa sunt legate prin interconectoare, cabluri de înaltă tensiune care mută electricitatea din zonele cu prețuri mai mici spre cele cu prețuri mai mari. Când Ungaria și România au avut nevoie de energie de înlocuire în aceleași ore de seară, capacitatea acestor cabluri a devenit resursa rară. Operatorul sloven de transport ELES a limitat pentru 3 august capacitatea transfrontalieră pe granița cu Austria (ELES). Prețurile angro au urcat peste 150 €/MWh, cu vârfuri de seară aproape de 270 €/MWh, mult peste nivelurile obișnuite de vară (Serbia Energy).

Industria preia șocul pentru ca gospodăriile să nu-l simtă direct

Ambele guverne au ales aceeași ordine de prioritate: industria prima. În Ungaria, decretul de urgență a dat operatorului de rețea MAVIR puterea să reducă sau să deconecteze mari consumatori industriali și comerciali, gospodăriile urmând să fie protejate până la capăt (HVG). Premierul Péter Magyar a spus că marii consumatori promiseseră reduceri voluntare de peste 630 MW până la 3 august (Telex). Ajută, dar Paks livrează în mod normal 2.000 MW; economiile voluntare nu pot acoperi singure diferența.

În România, Dacia și Ford au oprit voluntar producția până la 19 august, eliberând aproximativ 200 MW (Agerpres). Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, și-a avertizat clienții că ar putea să nu-și poată respecta contractele de livrare (ZF).

Facturile gospodăriilor sunt protejate deocamdată prin contracte cu preț fix. Protecția este reală, dar funcționează pentru că șocul este preluat de fabrici, de importurile transfrontaliere și de rețea. Fiecare megawatt redus în producție înseamnă mașini livrate mai târziu, lanțuri de aprovizionare perturbate și pierderi care apar ulterior în bilanțuri. Sistemul a rezistat în weekend. Dacă debitele Dunării rămân scăzute, întrebarea este cât timp pot rămâne economiile voluntare voluntare și cât de mult pot guvernele să protejeze gospodăriile pe seama industriei când energia de înlocuire ajunge la 270 €/MWh.