Seceta de pe Dunăre oprește 2 GW în Ungaria

Singura centrală nucleară a Ungariei s-a oprit complet la 2 august, după ce nivelul Dunării a coborât atât de mult încât pompele de răcire nu au mai putut ajunge la suprafața apei. Centrala de la Paks asigură aproape 2 GW de producție constantă, adică aproximativ jumătate din electricitatea țării (MVM, World Nuclear Association). În aval, în România, aceeași secetă forțase deja oprirea unuia dintre cele două reactoare de la Cernavodă, iar al doilea mai avea, potrivit estimărilor oficiale, o marjă de funcționare de patru-cinci zile. În aceeași săptămână, două state au constatat că energia nucleară tratată ca disponibilă permanent depinde, în practică, de debitul unui fluviu și de ploi.

Un fluviu, două opriri

Oprirea centralei de la Paks s-a produs treptat, pe parcursul a șase zile. Când nivelul Dunării a ajuns la -106 cm pe 27 iulie, operatorul MVM a început să reducă producția (MVM). La 30 iulie, compania avertiza că toate cele patru unități urmau să fie oprite în 24-72 de ore dacă nivelul apei continua să scadă (VG). Reactoarele nu aveau o problemă tehnică. Vulnerabilitatea era mai simplă: prizele pompelor rămăseseră deasupra nivelului apei, iar fără debit suficient o centrală nucleară nu poate evacua căldura produsă. MVM stabilise pragul final la -134 cm, nivel atins la 2 august (Index, AP).

România se confrunta în paralel cu aceeași constrângere. Apele Române au măsurat pe 28 iulie un debit al Dunării de 1.650 m³/s la intrarea în țară, adică aproximativ o treime din media sezonieră și aproape de minimul istoric din 1985 (Apele Române). Nuclearelectrica a oprit preventiv Unitatea 1 de la Cernavodă și a menținut Unitatea 2 conectată la sistem doar după ce a confirmat că parametrii de alimentare cu apă se încadrau încă în limite (BVB/Nuclearelectrica, Energynomics). Guvernul a alocat 7 mil. lei pentru barje temporare care să redirecționeze debitul la un punct de bifurcație din amonte de priza centralei (Agerpres). Faptul că menținerea în funcțiune a unui singur reactor ajunge să depindă de lucrări provizorii pe fluviu arată cât de îngustă a devenit marja operațională.

Cine preia șocul

Când oferta de energie scade brusc, rețelele protejează mai întâi gospodăriile și spitalele. Ajustarea cade apoi pe marii consumatori industriali, adică pe cererea care poate fi redusă sau întreruptă pentru ca alimentarea restului sistemului să continue.

Guvernul Ungariei a formalizat această ordine printr-un decret care permite MAVIR, operatorul național de transport al energiei electrice, să oblige orice consumator cu un consum de peste 0,5 MW să reducă sarcina, cu penalități de 200 % din prețul spot pentru nerespectare (444.hu, HVG). Piața a transmis aceeași presiune: energia cu livrare săptămâna următoare în Ungaria a urcat la aproximativ 250-263 €/MWh, de la 217,90 €/MWh cu o zi înainte (Argus).

În România, mișcarea de preț a fost și mai abruptă. Pe piața pentru ziua următoare, prețurile de închidere în orele de vârf au sărit de la 63,3 lei/MWh la prânz la 1.604 lei/MWh seara, în momentul în care cererea a întâlnit o ofertă redusă (Agerpres). Nuclearelectrica și-a avertizat clienții asupra riscului de forță majoră în executarea contractelor de livrare (ZF). Câștigătorii pe termen scurt sunt exportatorii din statele vecine, care vând în orele de deficit. Bulgaria furniza deja aproximativ 1.700 MW României în intervalele de vârf, în timp ce consumul de seară depășea 7.000 MW (Profit.ro). Renta de penurie a trecut granița odată cu energia electrică.

O problemă de răcire, nu una nucleară

Nu a fost o avarie de reactor. Alte centrale europene, expuse aceluiași val de căldură, au continuat să funcționeze. Centrala Krško din Slovenia a trecut pe turnuri de răcire, care disipă căldura în aer, nu direct în râu (Delo). Centralele cehe de la Dukovany și Temelín folosesc soluții similare și au fost mai puțin expuse riscului de debit scăzut (Seznam Zprávy). În Franța, Curtea de Conturi a constatat că restricțiile legate de căldură și apă au redus producția nucleară cu cel puțin 1 TWh în fiecare dintre anii 2018, 2019 și 2020 (Cour des comptes). Comisia Europeană a transmis că monitorizează situația și că ar putea convoca o reuniune de urgență pentru coordonarea pieței de electricitate (Euronews).

Europa nu mai poate trata capacitatea instalată ca fermă dacă nivelurile de apă din timpul verii o pot scoate din funcțiune. Planificarea rețelelor trebuie să includă costul real al adaptării: turnuri de răcire, capacitate de înlocuire sau prețuri mult mai mari în fiecare an de secetă. Paks a arătat nota de plată pentru amânarea acestor investiții.