Centrele de date consumă 21% din electricitatea Irlandei

De fiecare dată când întrebi un chatbot AI ceva, o clădire cât un depozit industrial lucrează puțin mai intens undeva. Aceste clădiri sunt centrele de date, infrastructura fizică a ceea ce numim, comod, „cloud”. În Europa, extinderea lor a ajuns suficient de rapidă încât rețelele electrice naționale încep să devină principalul obstacol.

UE vrea să tripleze capacitatea centrelor de date în cinci până la șapte ani, de la aproximativ 10 gigawați astăzi la până la 35 GW până în 2030, adică un consum comparabil cu cel al unei țări industrializate de dimensiune medie. În același timp, Bruxelles-ul vrea ca toate aceste facilități să fie neutre climatic până la finalul deceniului.

Două acte legislative europene concentrează această tensiune. Cloud and AI Development Act, adoptat în iunie, împinge piața spre construcții noi. Directiva privind eficiența energetică merge în sens invers: obligă centrele de date să raporteze consumul de energie și apă și să recupereze căldura reziduală, adică să trimită aerul cald produs de servere în rețele locale de termoficare, în loc să îl evacueze afară. Împăcarea acestor două obiective se joacă acum de la o țară la alta.

Avertismentul irlandez

O evaluare a Organizației Națiunilor Unite publicată săptămâna aceasta a numit Irlanda „un exemplu viu de avertisment” pentru ce se întâmplă când dezvoltarea centrelor de date depășește planificarea energetică. Centrele de date consumă acum 21 % din toată energia electrică măsurată în Irlanda, față de 5 % în 2015, și folosesc mai mult curent decât toate gospodăriile urbane ale țării la un loc.

Presiunea se vede direct în facturi. Între 2015 și 2023, creșterea cererii din partea centrelor de date a adăugat, potrivit estimărilor, 715 mil. euro la facturile gospodăriilor irlandeze, adică aproximativ 263 euro pe gospodărie. Familiile irlandeze plătesc aproape dublu pe unitatea de energie față de centrele de date, o subvenție discretă prin care costurile rețelei sunt mutate spre clienții rezidențiali. EirGrid, operatorul național de transport al energiei electrice, estimează că centrele de date vor ajunge să consume 31 % din energia electrică a țării până în 2034.

Un blocaj continental

Cazul Irlandei este extrem, dar variante ale aceleiași probleme apar în tot mai multe țări europene.

În Țările de Jos, peste 14.000 de cereri ale unor mari consumatori de energie așteaptă în coada de racordare a TenneT. Amsterdam a impus un moratoriu pentru noi centre de date. Parlamentul olandez a cerut o lege de criză, însă guvernul a împărțit-o în 26 de tranșe legislative și a promis prima parte „imediat după vară”.

În Germania, centrele de date consumă 40 % din energia electrică a Frankfurtului. Compania locală de utilități nu poate oferi racordări majore noi la rețea până la mijlocul anilor 2030. Organizațiile AlgorithmWatch și LobbyControl au constatat că formulări de lobby venite de la Google și Microsoft au fost preluate aproape mot-à-mot în proiecte legislative care slăbeau Legea eficienței energetice, inclusiv propuneri ca datele de consum să fie clasificate drept secrete comerciale.

Franța mizează pe flota sa nucleară pentru a deveni principalul centru european de infrastructură AI. Președintele Emmanuel Macron a obținut angajamente de investiții de aproximativ 90 mld. euro în centre de date la summitul Choose France. Dar RTE, operatorul francez al rețelei de transport, se confruntă cu blocaje structurale: 9 GW de capacitate sunt deja contractați sau în analiză, față de doar 1,3 GW instalați astăzi.

În Italia, operatorul de rețea Terna are cereri de racordare de peste 50 GW, aproximativ jumătate venind din partea centrelor de date. Lombardia a răspuns în mai cu ceea ce ar putea fi prima lege regională europeană dedicată centrelor de date, dublând taxele de construcție pe terenuri agricole și interzicând folosirea apei potabile publice pentru răcire.

Șurubul se strânge

Reglementarea europeană începe să ajungă din urmă sectorul. Din mai 2024, fiecare centru de date care folosește peste 500 de kilowați de putere de calcul, adică aproape toate operațiunile cu excepția celor mai mici, trebuie să raporteze anual consumul de energie și apă. Până în august 2027, fiecare va avea o etichetă publică de sustenabilitate, de la A la G. Comisia Europeană intenționează să propună standarde obligatorii de eficiență până în 2027, primele praguri minime de performanță pentru acest sector.

Forța acestor reguli va depinde de aplicare. Germania a început să amendeze operatorii care nu raportează. Cele mai multe state membre nu au făcut încă acest pas.

Finlanda arată cât de fragil este echilibrul investițional. Rețeaua sa curată și clima rece o fac potrivită pentru centre de date. Dar după ce Helsinki a majorat taxa pe energia electrică plătită de centrele de date, Google a suspendat în câteva luni investiții majore planificate. Guvernele care concurează pentru investiții în AI sunt aceleași care trebuie să limiteze consumul de energie, apă și teren al acestei industrii. Cloud and AI Development Act oferă expansiunii centrelor de date din Europa sprijin legislativ, însă rețeaua fizică impune o limită de viteză pe care nicio directivă nu o poate anula.