Dronă explodată în Lituania, alerte contestate

O dronă a explodat deasupra unui drum din districtul Pasvalys, în Lituania, pe 18 octombrie, avariind portiera unei mașini aflate în trecere. Nimeni din autoturism nu a fost rănit (LRT). Lituania a ridicat avioane de vânătoare după ce a detectat obiectul, însă versiunea sa despre traseu diferă de cea a Poloniei, iar motivele pentru care au fost emise avertizările rămân neclare.

Detectată de radar, dar neidentificată

Armata lituaniană spune că radarele au urmărit un obiect neidentificat care se deplasa spre nord. Avioanele de vânătoare ale misiunii NATO de poliție aeriană, care supraveghează spațiul aerian baltic, au decolat de la Šiauliai la ora 06:15 (declarația armatei lituaniene).

Ministrul Apărării, Robertas Kaunas, a spus că ceața și norii i-au împiedicat pe piloți să vadă obiectul și că nu puteau trage asupra unei ținte neidentificate. În aceeași intervenție, a numit inacceptabil faptul că avertizările au ajuns doar în unele zone ale țării (LRT). Forțele armate letone au declarat că avioanele nu au doborât drona și că aceasta s-ar fi putut detona singură (forțele armate letone).

Detectarea a funcționat. Neclaritatea ține de faptul că relatările publice ale autorităților nu se potrivesc încă între ele.

Cine a decis unde se trimit avertizările

În Lituania, responsabilitatea avertizării populației este împărțită. Armata decide ce zonă trebuie alertată, iar Departamentul de Pompieri și Salvare trimite mesajul pe telefoane. Departamentul spune că armata i-a cerut la ora 06:44 să trimită o alertă galbenă în districtul Kaunas, urmată de alerte roșii în districtele Šiauliai și Panevėžys (PAGD).

Cronologia Centrului Național de Gestionare a Crizelor arată că acesta a primit mesajul pentru districtul Kaunas la ora 07:00 (Delfi). Orele consemnează două momente diferite: una marchează instrucțiunea transmisă serviciului de salvare, cealaltă primirea mesajului de către o a doua instituție. Prin urmare, nu se contrazic neapărat.

Disputa mai serioasă privește harta zonelor alertate. Kaunas a spus că nu toți locuitorii de pe traseul posibil dinspre Polonia au fost avertizați. Departamentul de salvare susține că a urmat procedura. Nimeni nu a publicat ordinele de alertare care arată cine a delimitat zona, așa că documentele disponibile indică o neînțelegere, nu o încălcare dovedită.

Letonia a luat propria decizie. Considerând probabilă intrarea dronei în spațiul său aerian, a trimis la ora 07:40 o avertizare celulară în districtele Bauska, Aizkraukle și Ogre, pe care a anulat-o la 08:12. Ulterior, forțele armate letone au declarat că obiectul nu a ajuns în spațiul aerian al țării (forțele armate letone).

A trecut prin Polonia sau nu?

În prima sa relatare, Lituania a spus că obiectul venea dinspre teritoriul polonez și se îndrepta spre nord. Kaunas a cerut Varșoviei să ajute la investigare. Ministerul polonez al Apărării și Comandamentul Operațional, care coordonează apărarea aeriană militară, au declarat că radarele poloneze nu au confirmat trecerea dronei (Polskie Radio 24). Asta nu exclude traversarea. Lituania nu a publicat însă coordonatele cu marcaje de timp care ar permite verificarea propriei versiuni.

Până seara, Kaunas a mers mai departe. Într-un interviu televizat, a spus că drona a fost o consecință a atacului ucrainean din timpul nopții asupra orașului Sankt Petersburg. Potrivit ministrului, războiul electronic rusesc ar fi scos unele drone de pe traseu. El a prezentat și o identificare preliminară a modelului ucrainean, în timp ce anchetatorii căutau componentele electronice ale aparatului (LRT/BNS).

Răspunsul Kievului a fost prudent. Ministerul de Externe al Ucrainei și-a exprimat regretul pentru posibila pătrundere a uneia dintre dronele sale în Lituania, a sugerat că intervenția Rusiei ar fi putut să o abată de la traseu și s-a oferit să împărtășească informații (Reuters).

Bruiajul navigației prin satelit poate devia o dronă, dar același lucru se poate întâmpla din cauza unei defecțiuni sau a vremii nefavorabile. Nu au fost publicate date de zbor care să arate care dintre aceste explicații se potrivește. Informațiile disponibile nu sugerează că Rusia ar fi dirijat în mod deliberat o dronă spre Lituania.

Pentru două state membre ale UE și NATO care au graniță comună, neclaritățile contează dincolo de Pasvalys. Următoarea alertă va depinde de aceleași transferuri de informații între armată și instituțiile civile. Pentru a lămuri incidentul, sunt necesare trei categorii distincte de documente. Datele radar deținute de armata lituaniană și Comandamentul Operațional al Poloniei ar putea clarifica traseul. Ordinele de alertare și registrele de primire ale armatei lituaniene, Departamentului de Pompieri și Salvare și Centrului Național de Gestionare a Crizelor ar putea explica cine a fost avertizat și de ce. Componentele electronice recuperate, aflate în posesia anchetatorilor lituanieni, împreună cu informațiile pe care le va furniza Kievul, ar putea verifica ipoteza bruiajului. Până la publicarea acestor documente, traseul dronei, avertizările și explicația Kievului se bazează pe declarații.