Dronele scufundă o navă în largul Bulgariei

Dronele au lovit două nave comerciale în zona economică exclusivă a Bulgariei, în primele ore ale zilei de 6 octombrie, iar una s-a scufundat (Guvernul Bulgariei). Până seara, soarta echipajului navei scufundate rămânea necunoscută (BTA). Kievul acuză Rusia, iar Sofia spune că nu poate stabili deocamdată cine se află în spatele atacului, însă niciun guvern nu a prezentat dovezi publice. Bulgaria mai poate face un lucru pe care nu l-a făcut: să ceară consultări oficiale cu aliații din NATO.

Echipele de salvare au ajuns la locul unde s-a scufundat Alfa Watan, navă sub pavilion togolez, la aproximativ 70 de mile marine est de orașul de coastă Byala (Guvernul Bulgariei). Au găsit o barcă răsturnată, trei plute de salvare răsturnate și veste de salvare, dar niciun om. Echipajul unui feribot aflat în apropiere a spus că a văzut drone aeriene lovind nava.

A doua navă, Able, sub pavilion Palau, a luat foc. Feribotul bulgăresc Dioscuria, care trecea prin zonă, a ajutat la aducerea la Varna a tuturor celor 18 membri ai echipajului: 11 cetățeni turci și șapte indieni (BTA). Un mecanic, cu arsuri pe aproximativ 45 % din suprafața corpului, era în continuare în stare critică (Radio Varna).

Un marinar salvat a povestit că lovitura a venit de sub corpul navei (Maritime.bg). Relatarea este unul dintre motivele pentru care autoritățile iau în calcul folosirea unei drone maritime, pe lângă una aeriană.

Acuzații fără dovezi publice

Kievul a fost cel mai categoric. Volodimir Zelenski a spus că forțele ucrainene nu au desfășurat nicio operațiune în zonă și a descris atacul drept o acțiune combinată a Rusiei, cu drone aeriene și maritime (Președinția Ucrainei). A afirmat că acest lucru a fost stabilit în urma contactelor dintre forțele navale. Ucraina nu a precizat ce au arătat aceste contacte și nu a publicat fragmente de drone sau date despre traiectoriile de lansare.

Sofia a vorbit despre posibili vinovați, fără să indice unul. Premierul Rumen Radev a spus că dronele ar putea fi rusești sau ucrainene. Ministrul Apărării, Dimitar Stoyanov, a numit atacul asupra navelor comerciale unul deliberat, dar a spus că nu poate confirma originea dronelor: nu au fost recuperate fragmente și nimeni nu și-a revendicat atacul (Dir.bg).

O a treia navă complică tabloul. Pe 5 octombrie, Royad Mammadov a luat foc și s-a scufundat în zona economică a României, după ce plecase din portul fluvial ucrainean Izmail; doi membri ai echipajului au murit, iar 11 au fost salvați (Reuters). Autoritățile române nu au precizat cauza incendiului.

Ambrey, o firmă de securitate maritimă, consideră „foarte probabil” că Rusia a lovit toate cele trei nave din cauza legăturilor lor cu exporturile de cereale ale Ucrainei (Ambrey). Actualizarea publică a firmei nu prezintă manifeste de marfă sau fragmente care să susțină această evaluare. Moscova a revendicat în acea săptămână atacuri asupra altor nave de marfă care se îndreptau spre Odesa, dar nu a numit niciuna dintre cele trei nave (Interfax).

Traseele navelor nu sunt suficiente pentru a susține această ipoteză. Able plecase din Galați, în România, Alfa Watan se îndrepta spre Sulina, tot în România, iar Royad Mammadov plecase din Izmail. Toate cele trei porturi se află în delta Dunării și deservesc comerțul Ucrainei. Aceste trasee leagă navele de porturi, dar nu dovedesc că aveau aceeași marfă sau același motiv de călătorie. Radev a spus că, potrivit informațiilor preliminare, Able transporta grâu (BNR). Ulterior, Stoyanov a declarat că nu există informații certe despre încărcătura niciuneia dintre nave.

Ruta contează și pentru Europa. În raportul din august, Comisia Europeană a estimat că aproximativ 40 % din exporturile de cereale și semințe oleaginoase ale Ucrainei, din mai 2022 încoace, au tranzitat „Solidarity Lanes”, rutele terestre și fluviale folosite ca alternativă la porturile maritime ucrainene (Comisia Europeană). Datele sunt anterioare atacurilor și nu arată încă ce s-a întâmplat cu traficul după acestea.

Sofia poate cere consultări cu aliații

Locul atacului influențează răspunsul Bulgariei. Zona economică exclusivă oferă unui stat drepturi asupra unor resurse precum peștele și gazele, dar nu este teritoriu național, iar navele străine pot naviga liber prin ea. Radev a susținut că, fiind vorba despre un atac în larg, articolul 4 din Tratatul NATO nu se aplică. Acesta le permite aliaților să se consulte la cererea oricăruia dintre ei (BNT).

Tratatul prevede altceva. Articolul 4 se aplică atunci când un aliat consideră că îi sunt amenințate integritatea teritorială, independența politică sau securitatea; nu cere ca atacul să aibă loc pe teritoriul național (NATO). Bulgaria spune că a discutat subiectul cu aliații, dar nu a anunțat că a cerut oficial consultări.

Sunt două demersuri distincte. Anchetatorii trebuie să stabilească cine a lansat dronele, iar fragmentele acestora sunt doar una dintre modalitățile prin care pot afla. Sofia poate cere oricând consultări cu aliații. Nici Kievul, nici Sofia nu au prezentat până acum dovezi publice despre cine a trimis dronele, iar Bulgaria nu a făcut încă această cerere.