Olanda înfruntă deficitul cu China

Sjoerdsma a mers la Beijing pentru a reduce tensiunea, dar cu atenția fixată pe o problemă europeană mai dură. Țările de Jos au trimis prima misiune comercială ministerială în China din 2018, potrivit EFE, citată de Infobae, după ce disputa Nexperia a arătat unde se află acum riscul chinez pentru Europa: în componentele fără de care fabricile nu pot funcționa.

Nexperia este un producător olandez de cipuri, deținut de compania chineză Wingtech, iar componentele sale sunt folosite în automobile, echipamente industriale și electronice, potrivit The Economist. Controlul asupra companiei nu ține doar de cine deține sediul sau marca. Dacă Haga blochează transferul către China al unor competențe de producție sau al deciziilor strategice, Beijingul poate presa în continuare prin fluxul de piese de care depind producătorii europeni.

Piesele ieftine pot avea un cost ridicat

Cifrele comerciale explică forța de atracție. DW și CNBC au citat date pentru 2025 care indică exporturi ale UE către China de circa 199,6 mld. euro și importuri din China de aproximativ 559,4 mld. euro, ceea ce lasă un deficit comercial pe bunuri de aproape 359,8 mld. euro (DW, CNBC). Deficitul pe bunuri este diferența dintre ce vinde Europa și ce cumpără. Nu dovedește, în sine, practici incorecte, dar arată cât de multe modele de afaceri europene depind acum de aprovizionarea din China.

Problema devine mai serioasă când importurile sunt baterii, cipuri, magneți, oțel, echipamente solare și utilaje. Producția chineză ieftină reduce astăzi costurile cumpărătorilor europeni. În același timp, ia comenzi de la producătorii europeni. Cu mai puține comenzi, fabricile investesc mai puțin, împart costurile fixe, precum halele și echipamentele, pe un număr mai mic de unități și ajung mai scumpe tocmai când Europa vrea să le extindă.

De aceea, vizita olandeză contează mai mult decât o simplă întâlnire bilaterală mai calmă. Țările de Jos au nevoie de comerț deschis, pentru că porturile, logistica și furnizorii high-tech sunt centrale în modelul lor economic. Bruxellesul are însă nevoie de instrumente de presiune care pot fi folosite efectiv: tarife vamale, adică taxe aplicate importurilor, și anchete privind subvențiile, sprijinul de stat care poate permite unor firme să vândă sub costurile rivalilor.

Aceeași calmare ajută și încurcă

Germania arată de ce relațiile mai calme au încă valoare. Constructorii auto și companiile sale de utilaje folosesc China atât ca piață, cât și ca sursă de piese și materiale, în timp ce firmele chineze le concurează acum în automobile electrice, baterii și echipamente industriale. Vânzările Porsche în China au scăzut cu 28 % în 2024, potrivit Automobil Produktion, iar Reuters/MarketScreener au citat un raport finanțat de UE privind cipurile, care avertizează că Europa depinde de China pentru materiale critice și de SUA pentru tehnologii-cheie (MarketScreener).

Industria germană câștigă atunci când piesele continuă să circule. Pierde însă dacă importurile ieftine fac, în timp, mai puțin viabile fabricile, furnizorii și competențele europene. Calmul ajută modelul economic actual; poate totodată să amâne munca necesară pentru reducerea dependenței.

Polonia arată mai direct presiunea asupra producătorilor. Rzeczpospolita, citând GUS, a raportat pentru 2025 exporturi de 13,2 mld. zloți către China și importuri de 232,4 mld. zloți din China; Business Insider, citând Eurostat, a estimat soldul negativ al Poloniei cu China în primul trimestru din 2026 la 8 mld. euro, circa 3,75 % din PIB-ul trimestrial, adică producția economiei în acel interval (Rzeczpospolita, Business Insider). Inputurile chineze ieftine pot ține jos costurile fabricilor din Polonia, Cehia sau Slovacia. Bunurile finite ieftine pot însă submina producătorii locali de componente, electrocasnice, oțel și baterii.

Europa încă vrea viteza Chinei

Spania explică de ce Europa nu poate pur și simplu să închidă ușa. Proiectul Gotion pentru o fabrică de baterii la Valladolid a primit 138,2 mil. euro prin programul spaniol PERTE VEC, în timp ce afirmațiile privind investiții de circa 950 mil. euro și începerea activității în 2027 rămân, deocamdată, anunțuri de proiect, au relatat El País și Castilla y León Económica. Capitalul chinez arată atractiv când Europa vrea fabrici de baterii rapid. Riscul este ca Europa să găzduiască uzina, iar deciziile-cheie privind chimia bateriilor, software-ul și aprovizionarea să rămână în altă parte.

Misiunea lui Sjoerdsma ajută dacă oferă Europei timp să decidă unde aprovizionarea chineză este acceptabilă și unde controlul devine periculos. Devine costisitoare dacă fiecare capitală expusă își negociază separat propria înțelegere: logistica olandeză, industria auto germană, fabricile poloneze, bateriile spaniole. Beijingul nu are nevoie de un război comercial formal dacă poate oferi calm acolo unde Europa are nevoie de piese, investiții acolo unde are nevoie de fabrici și presiune acolo unde un guvern blochează o tranzacție. Întrebarea pentru Europa este dacă liniștea temporară se transformă în putere comună de negociere sau dacă dependența ajunge să fie spartă în acorduri separate cu Beijingul.