E3 negociază Ucraina fără UE

Franța, Germania și Regatul Unit se întâlnesc duminică la Downing Street cu Volodimir Zelenski, deschizând o cale europeană separată pentru încetarea războiului din Ucraina. Summitul E3 ocolește procedura formală de politică externă a UE, unde unanimitatea celor 27 de state membre îi oferă fiecărei țări drept de veto. În afara acestei arhitecturi, cele trei guverne pot avansa într-un ritm pe care Uniunea Europeană, ca instituție, nu îl poate atinge.

Pe 4 iunie, Zelenski a publicat o scrisoare deschisă către Putin, propunând o întâlnire directă într-o țară neutră, o încetare completă a focului și un schimb de prizonieri „toți pentru toți”. Putin a respins apelul a doua zi, la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, calificând scrisoarea drept „grosolană”. La câteva ore după aceea, Élysée a anunțat summitul de la Londra.

De ce au lăsat Statele Unite un gol

E3 există pentru că încercarea americană de a construi un acord de pace a intrat în impas. Cadrul schițat de Trump și Putin la summitul de la Anchorage, în august anul trecut, cerea Ucrainei să cedeze Crimeea și Donbasul și să renunțe la aderarea la NATO. Kievul l-a respins. După o ultimă rundă trilaterală la Geneva, fără rezultat, secretarul de stat Rubio a admis că procesul „a stagnat”. Întrebat pe 5 iunie despre schimbul Zelenski-Putin, Trump a răspuns: „Să se descurce”.

Berlinul spune că o fereastră de dialog cu Rusia „se deschide încet”, dar insistă că coordonarea cu Washingtonul rămâne un „principiu director”. Formularea sugerează că Germania nu a primit încă un acord american explicit.

Țările lăsate pe dinafară

Prin viteza cu care se mișcă, E3 a exclus exact statele cele mai expuse la rezultatul războiului. Polonia, cel mai mare stat estic al UE și țara cu cea mai ridicată pondere a cheltuielilor de apărare din Europa, a văzut cum au apărut informații potrivit cărora consilierul de politică externă al Germaniei ar putea căuta un contact direct cu emisarul lui Putin, fără consultarea Varșoviei. Analiștii polonezi au avertizat asupra unei înțelegeri cu Rusia „peste capul țărilor aflate între Germania și Federația Rusă”.

Ministrul italian de externe, Tajani, a susținut că „nu ajută pe nimeni ca țara noastră să fie ținută în afara grupului de conducere”. Premierul Meloni a lipsit însă inclusiv de la summitul UE-Balcanii de Vest din 5 iunie, preferând să prezinte un timbru comemorativ.

Statele baltice împărtășesc frustrarea Poloniei. Președintele eston Karis a avertizat împotriva oferirii către Putin a „oricărei colace de salvare sau raze de speranță că agresiunea poate fi răsplătită”. Tallinnul a respins ideea de „membru asociat” pentru Ucraina, propusă de cancelarul Merz în mai și pe care Zelenski însuși a numit-o „nedreaptă”, cerând în schimb negocieri de aderare deplină.

Ce preferă Moscova

Atitudinea lui Putin la forumul de la Sankt Petersburg arată că preferă negocieri bilaterale cu Washingtonul, care să pună Europa în fața unui acord deja închis. A lăudat cadrul de la Anchorage, a cerut ca Ucraina să accepte termenii acestuia înaintea oricărei întâlniri și le-a spus militarilor ruși să ignore scrisoarea lui Zelenski: „faceți-vă treaba, fraților”. Emisarul rus Dmitriev a acuzat Europa că încearcă să „saboteze” canalul SUA-Rusia.

E3 este construit tocmai pentru a preveni acest rezultat. Putin are însă puține motive să intre într-un dialog real cu trei guverne europene câtă vreme poate aștepta următoarea mișcare a lui Trump. Coeziunea E3 începe deja să se fisureze: șeful de cabinet al lui Merz a temperat public deschiderile cancelarului către negocieri pe 5 iunie, la câteva ore după ce Merz le promovase.

Noul guvern ungar condus de Péter Magyar a ridicat veto-urile care blocau discuțiile de aderare a Ucrainei la UE și a deblocat fonduri europene înghețate pentru apărare, inversând ani de obstrucție sub Viktor Orbán. Eliminarea unui blocaj nu rezolvă însă tensiunea de fond. E3 se poate mișca rapid tocmai pentru că ocolește regula unanimității, aceeași regulă care dă Poloniei, statelor baltice și fiecărui alt stat membru un cuvânt de spus. Țările scoase din încăpere sunt cele aflate cel mai aproape de linia frontului.