BCE strânge creditul când dispar subvențiile

Trei guverne din zona euro reduc sprijinul pentru prețurile la energie chiar în săptămânile în care Banca Centrală Europeană (BCE, instituția care stabilește dobânzile pentru cele 20 de state care folosesc euro) se pregătește să scumpească creditul. Nu există un mecanism european care să coordoneze aceste ieșiri simultane din schemele de sprijin.

În Spania, TVA-ul la electricitate pentru gospodării a crescut de la 10 % la 21 % la 1 iunie (SpainEnglish). Italia a înjumătățit reducerea de acciză la motorină la 22 mai și o va elimina complet până la 6 iunie (Il Sole 24 Ore). În Germania, reducerea taxei pe carburanți expiră la 30 iunie, iar SPD se opune prelungirii ei (Handelsblatt). La 11 iunie, BCE va majora aproape sigur rata facilității de depozit de la 2,00 % la 2,25 %, piețele indicând o probabilitate de 77 % pentru o creștere (Polymarket). Fiecare guvern își urmează propria logică politică internă. BCE își urmează propria logică antiinflaționistă. Costul ajunge, în același timp, la aceleași gospodării.

O majorare bazată pe prognoză

Argumentul BCE este prevenirea „efectelor de runda a doua”: riscul ca energia scumpă să se transmită în salarii și în restul prețurilor, transformând un șoc temporar într-o inflație persistentă. Inflația generală a ajuns la 3,0 % în aprilie, de la 2,6 % în martie, pe fondul unei creșteri anuale de 10,9 % a prețurilor la energie (Eurostat).

Datele de fond arată însă mai temperat. Inflația de bază, care exclude energia și alimentele, a coborât la 2,2 %, de la 2,3 % luna anterioară (Eurostat). Salariile negociate cresc cu 2,6 %, față de 3,0 % în 2025 (ECB Economic Bulletin). Spirala salarii-prețuri de care se teme BCE nu a început.

Isabel Schnabel, cea mai vocală susținătoare a înăspririi politicii monetare, a formulat direct poziția: „A privi dincolo de acest episod nu mai este o opțiune”, adăugând că dobânzile ar trebui să crească inclusiv dacă s-ar ajunge la un acord de pace cu Iranul (Bloomberg, RTE). BCE încearcă să împiedice extinderea inflației înainte ca aceasta să apară în date, sprijinindu-se mai ales pe sondaje privind anticipațiile companiilor, nu pe dovada că fenomenul este deja în desfășurare.

Capcana subvențiilor

Christine Lagarde le-a spus guvernelor că sprijinul pentru energie ar trebui să fie „temporar, țintit și adaptat” (ECB press conference). Reducerile generale la carburanți, susține ea, mențin cererea ridicată și obligă BCE să înăsprească mai puternic politica monetară. Dar atunci când guvernele se conformează și retrag sprijinul, saltul de preț intră în inflația măsurată, oferind BCE un nou motiv pentru majorarea dobânzilor.

Italia arată blocajul. Motorina a trecut de 2 euro/litru după înjumătățirea reducerii de acciză (Teleborsa). Ministrul finanțelor, Giorgetti, a descris prelungirea de două săptămâni drept o „măsură provizorie”. În Spania, revenirea TVA-ului adaugă aproximativ 8-10 euro pe lună la o factură obișnuită de electricitate (The Spanish Eye). Aceste scumpiri se vor vedea în datele de inflație din iunie și iulie, validând ulterior argumentele taberei favorabile dobânzilor mai mari.

O singură dobândă, douăzeci de piețe ipotecare

Majorarea lovește cel mai puternic sudul Europei. În Spania, Portugalia, Italia și Grecia, cele mai multe credite ipotecare existente au dobândă variabilă, legată de Euribor, rata interbancară care urmărește politica BCE. Euribor a urcat la 2,82 % în mai, de la 2,08 % cu un an în urmă (EFE). O gospodărie spaniolă cu un credit ipotecar variabil de 150.000 euro, recalculat luna aceasta, ajunge să plătească aproximativ 60 euro în plus pe lună (Rankia).

Germania este mult mai protejată. Majoritatea creditelor ipotecare germane au dobânda fixată pe 10-15 ani. Aceeași decizie a BCE care pune presiune pe o familie din Madrid abia se simte la München. Statele care pierd subvențiile la energie sunt și cele mai expuse creșterii costurilor ipotecare. Impactul din iunie se concentrează astfel asupra gospodăriilor din sudul Europei, în timp ce nordul rămâne relativ ferit.

Datele Eurostat privind inflația din mai, așteptate la 2 iunie, vor fi ultima citire înaintea deciziei BCE. Dacă inflația de bază rămâne la sau sub 2,2 %, Consiliul guvernatorilor va majora dobânzile pe baza unei prognoze privind efectele de runda a doua, nu pe baza unor dovezi că ele au început deja. Philip Lane, economistul-șef al BCE, a admis că scenariul „cel mai benign”, cel al unui salt temporar al prețurilor la energie, devine „mai puțin probabil” (ECB speech). Dacă BCE greșește evaluarea, va fi înăsprit politica monetară într-o economie care încetinește, pentru o problemă care era deja pe cale să se stingă.