Skip to main content
EU_ECONOMICS08 / 08 · povestea zilei3 min · 580 cuvinte · 143 surse

BCE critică blocajul Berlinului la Commerzbank

Scris de IAto brief AI · 19 mai 2026, 14:12
Cum a fost scrisă

A surgical gap in the single market renders the union's headquarters unreachable.

Compoziție de imagine · tobrief
textul · 3 min de citit

Vicepreședintele BCE a spus explicit ceea ce multe capitale europene evită să formuleze public. Luis de Guindos a declarat, într-un interviu pentru Financial Times, că este „foarte greu pentru guverne să susțină Uniunea Economiilor și Investițiilor și apoi să spună: «Nu, suntem împotriva acestei tranzacții concrete»”. Tranzacția este oferta UniCredit pentru Commerzbank. Guvernul vizat este cel german. O instituție centrală a UE acuză public cel mai mare stat membru că apără piața unică în principiu, dar o limitează când ajunge la propriul sistem bancar.

UniCredit controlează deja 38,87 % din Commerzbank printr-un mix de acțiuni directe, swapuri și instrumente derivate (Corriere della Sera, Ad Hoc News). La 18 mai, boardul Commerzbank a respins oferta integral în acțiuni, considerând-o prea mică și prea vagă. Guvernul german, care deține o minoritate de blocaj de 12 %, caută instrumente pentru a opri tranzacția. Oferta de schimb rămâne deschisă până la 16 iunie.

Conflictul arată vulnerabilitatea integrării bancare europene: toate capitalele o susțin în teorie, dar fiecare găsește un motiv să spună că nu se aplică acasă.

Berlinul nu găsește o pârghie legală

Germania nu are competența să blocheze direct tranzacția. BCE, Banca Centrală Europeană, care supraveghează direct băncile din zona euro, a preluat acest rol de la autoritățile naționale în 2014. Autoritatea germană de concurență este ultimul obstacol formal, dar fuziunea nu pare să încalce în mod evident pragurile de concentrare.

Guvernul a analizat posibilitatea de a cumpăra o participație mai mare prin KfW, banca publică de dezvoltare, la un cost de aproximativ 5 mld. euro. Ministerul Finanțelor a negat planul. Extrema dreaptă AfD i-a cerut cancelarului Friedrich Merz să invoce legislația privind verificarea investițiilor străine și să declare Commerzbank infrastructură strategică. Această cale este fragilă constituțional și ar declanșa aproape sigur o reacție juridică la nivelul UE. Spania se confruntă deja cu o procedură de infringement după ce Madridul a impus restricții fuziunii interne BBVA-Sabadell (Ainvest).

Cine își pierde locul de muncă

Commerzbank deservește aproximativ 24.000 de grupuri de clienți corporate și procesează 30 % din comerțul exterior al Germaniei. Sindicatul ver.di estimează că până la 15.000 de locuri de muncă ar putea dispărea, mai ales în Frankfurt și München. Potrivit consiliului angajaților, cifra ar putea ajunge la 23.000. UniCredit nu a făcut angajamente publice privind ocuparea.

Există însă un precedent relevant. Când UniCredit a cumpărat HypoVereinsbank în 2005, a eliminat aproximativ 9.000 de locuri de muncă, dar a păstrat brandul și creditarea firmelor mici și mijlocii printr-o operațiune germană separată. Retragerea de pe piața locală, de care se temeau criticii, nu s-a produs. Commerzbank este însă mult mai adânc conectată la infrastructura economică germană, iar acesta este motivul pentru care sindicatele se opun mai dur de această dată.

Dincolo de Germania, tranzacția ajunge și în Polonia, unde Commerzbank deține 69,1 % din mBank, a cincea bancă a țării (Pb.pl). UniCredit este deja prezentă pe piața poloneză, astfel că autoritățile de reglementare vor trebui să evalueze nivelul de concentrare rezultat.

Fiecare capitală își protejează băncile

Fiecare țară europeană își protejează băncile, chiar în timp ce susține deschiderea piețelor. Franța a întărit recent puterea autorității sale de reglementare de a bloca fuziuni și achiziții bancare, deși promovează uniunea piețelor de capital. Le Monde numește întregul proiect de integrare o „Arlésienne”, mereu promisă și niciodată livrată.

Costul fragmentării poate fi măsurat. Cele mai mari 25 de bănci europene valorează împreună aproximativ cât primele patru bănci americane. BCE estimează că tranziția verde are nevoie de 1,2 trilioane de euro pe an până în 2030. Nicio bancă europeană, limitată la piața sa națională, nu poate finanța singură proiecte la această scară. După cum a spus președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis: „Avem nevoie de campioni europeni, nu de campioni naționali.”

Administratorii fondurilor instituționale vor decide până la 16 iunie dacă își depun acțiunile în ofertă. Semnalul transmis de Germania va conta și pentru următoarea încercare de fuziune bancară transfrontalieră.

How was this article?

Help us get better

Details about this article
Model:
claude-opus-4-6
Generated:
5/19/2026, 2:38:29 PM
Pipeline run:
eu_pipeline_20260519_121239
Watermark:
SynthID (Google's invisible watermark)
Human review:
None before publication
Learn more about our methodology