Deficitul de gaze lovește exporturile Ciprului

Ciprul a aprobat, la 19 mai, dezvoltarea zăcământului offshore Kronos, deblocând după 15 ani dosarul rezervelor sale din estul Mediteranei. Planul prevede primele vânzări către Europa în 2028, prin uzinele de lichefiere din Egipt. Problema este că Egiptul a trecut, din 2024, de la statutul de exportator de gaze la cel de importator record. Înainte să ajungă la cumpărătorii europeni, gazul cipriot ar putea fi folosit pentru a acoperi deficitul egiptean.

Acordul și ruta

Guvernul cipriot a aprobat planul de dezvoltare și termenii principali ai unui acord de vânzare a gazelor pentru Kronos, zăcământ aflat în Blocul 6 din zona economică exclusivă a Ciprului, adică apele maritime în care statul riveran are drepturi asupra resurselor. Kronos face parte dintr-un grup de descoperiri care include Aphrodite, Zeus și Calypso, cu resurse estimate cumulat la aproximativ 10 trilioane de picioare cubice, destinate exportului (Politis). Nu a fost publicată o estimare separată a rezervelor pentru Kronos.

Consorțiul operator, format din ENI și TotalEnergies, fiecare cu o participație de 50 %, vrea să transporte gazul prin conductă către infrastructura offshore Zohr din Egipt, apoi să îl lichefieze la terminalul Damietta pentru export spre Europa. Dacă acordul final va fi închis în următoarele săptămâni, primele volume ar putea ajunge pe piață la sfârșitul lui 2027 sau în prima jumătate a lui 2028 (Cyprus Mail, Protothema).

Ciprul a ales această rută pentru că nu are propriile instalații de lichefiere. Conducta EastMed, proiectul de 1.900 km care ar fi legat zăcămintele din Mediterana de Italia prin Grecia, a fost practic îngropată după ce Statele Unite și-au retras sprijinul în 2022. Egiptul oferea infrastructură existentă și proximitate. În februarie 2025, ENI și TotalEnergies au semnat un acord trilateral cu Egiptul și Ciprul, formalizând această rută de export.

Egiptul are prioritate

Producția de gaze a Egiptului a scăzut de la 70,4 mld. metri cubi în 2021 la 49,4 mld. metri cubi în 2024, o cădere de aproape o treime în trei ani, explicată parțial prin declinul zăcământului Zohr. Țara a trecut de la exporturi de 7 mil. tone de GNL, gaz natural lichefiat pentru transport pe mare, în 2022, la importuri record de 9,01 mil. tone în 2025.

Terminalul Damietta, rezervat pentru gazul cipriot, a fost repornit în ianuarie 2024, dar s-a închis din nou până în mai, pentru că Egiptul avea nevoie de gaze pe piața internă. Contractul reflectă această tensiune: potrivit Al Manassa, cererea internă a Egiptului are prioritate, iar o evaluare trimestrială poate redirecționa gazul de la exporturile europene. Dacă deficitul egiptean persistă, cumpărătorii europeni ar putea aștepta, trimestru după trimestru, volumele deja contractate.

Oxford Institute for Energy Studies și-a intitulat analiza din martie 2025 „Upstreamul cipriot poate ajuta la stabilizarea balanței de gaze a Egiptului”, nu „la aprovizionarea Europei”. Cadrul ales de unul dintre cele mai influente institute de cercetare în energie este limpede: acordul este, înainte de toate, o soluție de stabilizare pentru Egipt și abia apoi o sursă suplimentară pentru Europa.

Ce lipsește încă

Uniunea Europeană a consumat aproximativ 332 mld. metri cubi de gaze în 2024. La capacitate maximă, Kronos ar putea livra estimativ 6-8 mld. metri cubi pe an, sub 2,5 % din total. Într-o piață în care ponderea gazului rusesc prin conducte a coborât de la circa 40 % în 2021 la aproximativ 6 % în 2025, orice sursă nouă contează la marjă. Este utilă, dar nu schimbă structura pieței.

Alte proiecte de gaze din sud-estul Europei au calendare similare. Neptun Deep, proiectul României din Marea Neagră, estimează primele gaze în toamna lui 2027, cu o capacitate de 8 mld. metri cubi pe an. Kronos este însă singurul dintre aceste proiecte a cărui rută de export trece printr-o țară care ar putea păstra gazul pentru propriul consum.

Acordul nu este finalizat. ENI nu a luat încă decizia finală de investiție, adică aprobarea formală prin care se angajează finanțarea. Conducta submarină către Egipt trebuie construită, iar termenii comerciali rămân confidențiali. După cum a notat Politis, o descoperire nu înseamnă plan de dezvoltare, un plan nu înseamnă decizie de investiție, iar o decizie de investiție nu înseamnă automat extracție.

Zăcământul Aphrodite, descoperit în largul Ciprului în 2011, încă nu produce și ar putea să nu intre în exploatare înainte de 2031. Pe hârtie, Kronos a avansat mai repede. În practică, ritmul depinde de o variabilă pe care Ciprul nu o controlează: apetitul tot mai mare al Egiptului pentru propriul gaz.