EPA elimină limitele de carbon

Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) a semnat la 14 septembrie norma definitivă prin care abrogă cea mai mare parte a standardelor privind emisiile de gaze cu efect de seră impuse centralelor electrice de administrația Biden în 2024. Sunt eliminate limitele aplicabile centralelor existente pe cărbune și noilor turbine pe gaze, reguli concepute în jurul utilizării tehnologiilor de captare a carbonului (EPA, Sidley).

Printr-o măsură separată, aflată încă în faza de propunere, EPA vrea să elimine și standardele rămase și să retragă constatarea juridică potrivit căreia emisiile sectorului energetic contribuie la o poluare atmosferică periculoasă (Sidley). Această constatare a oferit până acum temeiul legal pentru reglementarea emisiilor de CO₂ ale centralelor electrice.

Retragerea constatării nu ar desființa Clean Air Act, principala lege federală americană privind poluarea aerului, și nici nu ar împiedica o administrație viitoare să reia reglementarea. Ar obliga însă o viitoare conducere a EPA să reconstruiască de la zero justificarea juridică a intervenției.

Ce este definitiv și ce nu

Abrogarea semnată va intra în vigoare după publicarea în Federal Register, registrul oficial al normelor guvernului federal american. La 15 septembrie, documentul nu fusese încă publicat. După intrarea în vigoare, măsura va putea fi contestată în instanță de procurorii generali ai statelor sau de organizațiile de mediu, iar o administrație viitoare va putea propune reguli noi.

Propunerea mai amplă nu are deocamdată un termen pentru adoptarea definitivă. EPA trebuie mai întâi să organizeze o perioadă de consultare publică, proces care durează, de regulă, câteva luni.

EPA susține că abrogarea va aduce economii de 300 mld. de dolari (EPA). În propunerea anterioară, aceeași agenție estimase economii de aproximativ 19 mld. de dolari, exprimate în valoare actuală și calculate cu o rată de actualizare de 3 % (Federal Register). EPA nu a explicat diferența dintre cele două cifre.

În privința emisiilor, modelarea agenției indică un plus de 123 mil. de tone de CO₂ pe an până în 2035, comparativ cu scenariul în care regulile ar fi menținute (regulations.gov). Cifra reprezintă emisiile suplimentare dintr-un singur an, nu totalul cumulat pe parcursul unui deceniu.

Expunerea Europei este reală, dar nu a apărut odată cu această decizie

Abrogarea mărește un decalaj de reglementare transatlantic deja existent. Industria europeană plătește pentru electricitate și gaze prețuri considerabil mai mari decât concurenții americani. Raportul Draghi privind competitivitatea atribuie diferența pierderii gazului rusesc ieftin livrat prin conducte, sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii — piața europeană pe care companiile plătesc pentru fiecare tonă de CO₂ emisă — și costurilor mai ridicate ale rețelelor. Planul de acțiune pentru energie la prețuri accesibile al Comisiei Europene identifică aceleași costuri structurale drept problema centrală pentru competitivitate.

Regulile americane eliminate acum ar fi obligat centralele să facă investiții abia în anii următori, termenele de conformare fiind stabilite pentru deceniul 2030. Niciun guvern european, nicio federație industrială și niciun institut de cercetare nu au cuantificat până acum efectul acestei măsuri asupra prețurilor, producției sau investițiilor.

Industriile chimică de bază și a îngrășămintelor sunt cele mai expuse unui eventual avantaj de cost al producătorilor americani, deoarece folosesc gazul atât ca sursă de energie, cât și ca materie primă. Producătorii spanioli de substanțe chimice plătesc deja pentru gazele naturale costuri de câteva ori mai mari decât nivelurile de referință din SUA (FEIQUE).

CBAM protejează piața importurilor, nu exportatorii europeni

Mecanismul UE de ajustare a carbonului la frontieră, CBAM, taxează importatorii pentru emisiile încorporate în ciment, oțel, aluminiu, îngrășăminte, hidrogen și electricitate. Un produs american fabricat cu emisii mai mari ar suporta astfel o taxă pe carbon mai ridicată la intrarea pe piața europeană (Commission CBAM, CBAM Regulation). Mecanismul apără producătorii pe piața internă a UE, dar nu îi ajută pe exportatorii europeni care concurează în SUA sau în țări terțe. CBAM include energia electrică folosită la fabricarea unora dintre produsele vizate, însă nu a tuturor, iar industria chimică nu este acoperită deloc.

Decizia EPA nu poate modifica Legea europeană a climei, care obligă UE să reducă emisiile nete cu cel puțin 55 % până în 2030 și să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Retragerea Washingtonului nu schimbă obligațiile juridice ale Europei și ar putea accentua presiunea asupra exportatorilor europeni mari consumatori de energie, deja dezavantajați de costuri. Nu există însă dovezi privind apariția unui nou șoc măsurabil asupra prețurilor sau investițiilor. Miza pentru Comisia Europeană și guvernele naționale rămâne reducerea decalajului energetic prin autorizări mai rapide și investiții în rețele, o problemă care ține de propriile lor decizii și care precedă măsura adoptată de EPA săptămâna trecută.