EPPO verifică 17 contracte feroviare bulgare

Ministrul bulgar al transporturilor, Gheorghi Peev, susține că Parchetul European (EPPO, instituția UE care investighează fraudele cu fonduri europene) verifică 17 contracte feroviare semnate între 2019 și 2021. Potrivit lui Peev, compania națională bulgară de infrastructură feroviară, NKZHI, ar fi acceptat obligații de aproximativ 765 mil. euro fără să aibă finanțarea asigurată (24 Chasa, Boulevard Bulgaria).

Problema dovedită până acum, pe baza informațiilor publice, nu este frauda penală. Este faptul că o companie de stat a semnat contracte pe care nu le putea finanța. Dacă fonduri europene au fost pierdute pe parcurs este întrebarea penală pe care procurorii trebuie să o lămurească.

EPPO nu a confirmat oficial ancheta (Fakti). Informația se bazează integral pe declarațiile publice ale lui Peev și pe relatările presei bulgare. Totuși, ministrul a oferit singur detaliile, a indicat numărul contractelor și a spus că ministerul său cooperează pe deplin cu procurorii. Pare mai curând o încercare a noului guvern de a expune bilanțul celui anterior decât o scurgere de informații dinspre parchet.

Dacă neregulile se confirmă, Bulgaria ar putea fi obligată să returneze bani sau să suporte tăieri de finanțare de peste 400 mil. euro din fonduri europene legate de aceste proiecte (BNR News, Fakti). Programul european expus nu este încă limpede. Separat, OLAF, organismul administrativ antifraudă al UE, verifică două contracte pentru livrarea de material rulant.

Un parchet european care lucrează prin instanțe naționale

EPPO nu este o poliție europeană. Direcția strategică vine de la Luxemburg, dar dosarele sunt instrumentate în statele membre prin procurori europeni delegați, care lucrează cu poliția națională, instanțele naționale și regulile naționale privind probele (EPPO, Regulamentul 2017/1939). În Bulgaria, un lanț de comandă european poate prelua un caz care implică bani europeni, însă anchetatorii și judecătorii bulgari rămân cei care îl duc efectiv mai departe.

Acest mecanism hibrid contează în dosarul feroviar. EPPO poate coordona ancheta și poate reduce riscul ca dosarul să fie îngropat politic pe plan intern. Nu poate însă repara retroactiv achiziții publice prost documentate sau acte lipsă din arhiva inițială. În 2024, instituția a procesat 6.547 de sesizări penale și a identificat prejudicii estimate la peste 24,8 mld. euro, potrivit raportului anual. Sunt sume suspectate, nu pierderi dovedite. Distanța dintre suspiciune și probă în instanță este locul în care multe dosare se blochează, mai ales când documentele originale nu au fost făcute să reziste unei verificări serioase.

Comparația cu statele care nu participă la EPPO arată de ce apartenența la acest mecanism contează. Țările care intră în sistem se expun unor anchete incomode, dar câștigă un canal de urmărire penală parțial scos de sub controlul politic intern. Țările care rămân în afară, precum Ungaria, lasă suspiciunile de fraudă exclusiv în mâna procurorilor naționali (state participante la EPPO).

Unde se rupe lanțul de execuție

Dosarul feroviar bulgar indică o vulnerabilitate care depășește cazul unei singure țări: lanțul de execuție aflat sub deciziile politice de finanțare. Achiziții publice, autorizații, verificarea finanțării, livrare, piste de audit. Curtea de Conturi Europeană a semnalat în mod repetat slăbiciuni în sistemele care ar trebui să identifice și să sancționeze frauda cu bani europeni (ECA), iar EPPO a organizat percheziții coordonate în mai multe state membre în anchete privind fonduri europene (Euronews). România se confruntă cu avertismente similare privind riscul de a pierde miliarde din PNRR dacă proiectele nu respectă termenele de plată stabilite la nivel european (Libertatea).

Un proiect poate trece prin aprobările formale naționale în timp ce întrebarea care decide dacă banii au fost risipiți rămâne neverificată. În cazul Bulgariei, întrebarea era elementară: contractul avea finanțare confirmată? Declarațiile ministrului spun că nu.

Cele 17 contracte, firmele implicate, programele europene concrete și posibilele infracțiuni nu au fost făcute publice. Până când EPPO sau o instanță confirmă conturul dosarului, concluzia cea mai solidă rămâne cea formulată chiar de Peev: sistemul feroviar bulgar a acumulat angajamente de sute de milioane de euro pe care nu le putea susține. Ancheta penală va stabili dacă fondurile europene au fost atrase în același mecanism și dacă cineva va răspunde pentru asta.