Estonia doboară o dronă, România ezită

Pe 19 mai, avioane de luptă NATO au doborât o dronă deasupra Estoniei, prima interceptare de acest fel din istoria țării (Polsat News). În aceeași noapte, drone rusești au lovit portul ucrainean Ismail, aflat chiar peste Dunăre față de România. Bucureștiul a ridicat două F-16, a urmărit atacul pe radar și a emis mesaje Ro-Alert pentru populație (Hotnews). Nu a tras. Cu cinci zile înainte, guvernul Letoniei căzuse după ce prăbușiri repetate de drone pe teritoriul său au scos la iveală breșe grave în apărarea aeriană (Le Monde). Aceeași alianță, aceeași amenințare, cinci răspunsuri diferite.

Nu există reguli comune pentru cerul pe timp de pace

NATO nu are un protocol unificat, valabil pe timp de pace, pentru doborârea dronelor. Regulile sale clasificate de angajare se aplică doar forțelor aflate în misiuni NATO și pun accentul pe dezescaladare, nu pe răspuns kinetic. Forțele naționale care operează pe propriul teritoriu rămân în afara comenzii NATO, ceea ce înseamnă că fiecare stat trebuie să adopte propria legislație pentru doborârea dronelor. Cele mai multe nu au făcut-o.

România arată cum arată această lacună în practică. Parlamentul a adoptat în 2025 legislația privind doborârea dronelor, iar pe 15 mai piloții au fost autorizați să tragă asupra aparatelor rusești care intră în spațiul aerian românesc. Patru zile mai târziu, avioanele F-16 au fost ridicate de la sol și s-au întors fără să deschidă focul. Din 2022, cel puțin 66 de drone rusești au încălcat spațiul aerian al României. Niciuna nu a fost doborâtă. La summitul B9 din 13 mai (București 9, formatul statelor estice din NATO care își coordonează pozițiile de securitate), aliații au întrebat România de ce; nu au primit un răspuns.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a admis la același summit absurdul economic al situației: „Nu putem continua să doborâm drone de 20.000 de dolari cu rachete de 3 sau 4 mil. de dolari”. Operațiunea Eastern Sentry, lansată în septembrie 2025 după intrarea unor drone în spațiul aerian polonez, oferă monitorizare integrată, dar nu și autoritate comună de angajare.

Cinci țări, cinci calcule

În Slovacia, președintele Pellegrini a cerut legislație urgentă care să permită armatei să intercepteze drone pe timp de pace, susținând introducerea unei stări juridice de „amenințare” între pace și război. Premierul Fico a refuzat să convoace consiliul de securitate, spunând că nu este necesar. Se întorsese de la Moscova cu două zile înainte ca dronele să lovească ținte aflate la câteva zeci de kilometri de sate slovace.

Ungaria a tratat apărarea antidronă ca pe o monedă diplomatică. Guvernul Magyar Péter a transformat atacurile din apropierea Transcarpatiei în pârghie pentru o listă de 11 revendicări privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, condiționând cooperarea în domeniul apărării de modul în care Kievul tratează etnicii maghiari, potrivit Euronews.

Bulgaria a semnat declarația comună a B9, dar a trimis doar ambasadorul la NATO, cel mai scăzut nivel de reprezentare dintre cele nouă state membre. Câteva zile mai târziu, Sofia a refuzat să susțină Tribunalul Special pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, abținându-se alături de Ungaria, Slovacia și Malta (BNR).

Polonia își construiește capacitate autonomă. Programul Shield East acoperă 260 km din frontiera estică prin fortificații și sisteme integrate antidronă (Ministerul Apărării din Polonia), în loc să aștepte ca NATO să ajungă la reguli comune.

Ce nu a produs summitul B9

Declarația comună a summitului a numit Rusia „cea mai semnificativă amenințare, pe termen lung și directă” și a promis eforturi pentru atingerea unui nivel al cheltuielilor de apărare de 5 % din PIB până în 2035 (NATO). Nu a produs ținte obligatorii pentru capacități antidronă și nici reguli comune de angajare.

Fără aceste reguli, Rusia poate continua același tip de testare la nesfârșit. Guvernul Letoniei a căzut. Conducerea Slovaciei s-a divizat. România a absorbit încălcări ale spațiului aerian fără să tragă. Ungaria a negociat. Bulgaria a stat în plan secund. Polonia a început să construiască bariere. Campania rusă cu drone este construită tocmai pentru a produce această fragmentare, iar până acum mecanismul funcționează.