Energie verde cu marjă de 50 mld. euro

Zece state membre ale UE se află în procedură de deficit excesiv, adică Bruxellesul le-a semnalat oficial că cheltuiesc peste limitele permise. Comisia Europeană vrea acum să permită guvernelor să excludă din calculul deficitului, în fiecare an între 2026 și 2028, cheltuieli pentru energie de până la 0,3 % din PIB. La nivelul UE-27, aceasta ar însemna aproximativ 50 mld. euro pe an în spațiu bugetar suplimentar (Bloomberg). Logica distribuției este însă regresivă: statele cu bugete mai solide primesc cea mai mare marjă de manevră, iar cele aflate sub cea mai mare presiune fiscală obțin aproape nimic.

Cum funcționează derogarea

În cadrul noilor reguli fiscale ale UE, Pactul de Stabilitate și Creștere (revizuit în aprilie 2024), fiecare stat membru primește un plafon pentru ritmul în care îi pot crește cheltuielile. Dacă depășește plafonul cu mai mult de 0,3 % din PIB într-un singur an sau cu 0,6 % cumulat, Bruxellesul poate impune reduceri de cheltuieli (CEPR/VoxEU).

Propunerea privind energia introduce o excepție. Cheltuielile eligibile pentru investiții verzi, precum modernizarea rețelelor, stocarea în baterii și energia regenerabilă, nu vor fi luate în calcul la acest plafon (notă preliminară a Consiliului, martie 2026). Subvențiile pentru combustibili, plafoanele generale de preț și reducerile uniforme de TVA sunt excluse explicit. Derogarea copiază clauza pentru apărare, folosită deja de 17 state membre, și intră în același plafon de 1,5 % din PIB. Este o redistribuire a spațiului existent, nu bani noi.

Cine primește banii și cine rămâne pe dinafară

Franța are un deficit de aproximativ 5,1 % din PIB, se află deja în procedură de deficit excesiv și, practic, nu poate accesa noua flexibilitate. Guvernul Lecornu a înghețat credite bugetare de 3,2 mld. euro și a anulat alte 847 mil. euro în mai multe ministere pentru a finanța chiar și măsuri modeste de sprijin în energie. Niciun oficial francez nu a comentat public excluderea.

Italia, cu un deficit de circa 3,1 %, iese din procedură și poate accesa aproximativ 6,5 mld. euro pe an. Comisia Europeană a limitat însă cheltuielile eligibile la investiții verzi, respingând presiunea Romei pentru reduceri ample ale accizelor la carburanți (Euronews). Portugalia, cu un deficit de doar 0,1 %, are cea mai mare marjă de manevră. Țara care a avut cândva nevoie de un bailout se califică acum confortabil pentru o flexibilitate de care are nevoie cel mai puțin.

Guvernele cu cele mai puternice bugete câștigă cel mai mult spațiu. Cele unde sărăcia energetică apasă mai dur câștigă cel mai puțin.

Germania blochează ceea ce practică

Guvernul Merz din Germania a numit extinderea mai amplă a bugetului propusă de Comisie „inacceptabilă într-o perioadă în care toate statele membre fac eforturi semnificative de consolidare”. Ministrul suedez pentru afaceri europene a fost mai direct: „Nu există bani gratis”.

Berlinul are, la rândul său, un deficit de aproximativ 4 % din PIB, peste limita de 3 %, după ce a ocolit propria frână constituțională a datoriei printr-un fond extrabugetar de infrastructură de 500 mld. euro. Germania predică disciplină fiscală la Roma și Madrid, dar folosește contabilitate creativă acasă.

Taxa pe care nimeni nu vrea să o colecteze

În timp ce guvernele își măresc deficitele pentru a proteja consumatorii, companiile energetice încasează profituri excepționale, adică surplusuri generate de prețuri angro anormal de ridicate. Cinci țări au cerut în aprilie 2026 o taxă la nivelul UE pe aceste profituri. Comisia Europeană a lăsat decizia în seama capitalelor naționale. Italia a majorat taxa regională pe activitatea companiilor energetice de la 3,9 % la 5,9 %. Nicio altă economie majoră nu a introdus în acest ciclu o taxă semnificativă pe profiturile excepționale. Contribuabilii absorb costul fiscal, iar producătorii de energie păstrează marja.

BCE a avertizat că „orice abatere de la principiile măsurilor temporare, țintite și adaptate ar fi contraproductivă și ar putea duce la o orientare diferită a politicii monetare”. Problema pentru anii următori este dacă un cadru care oferă spațiu bugetar mai ales celor care nu au nevoie de el, în timp ce îi blochează pe cei care au, mai poate fi numit comun.