UE deschide negocierile cu Ucraina

Uniunea Europeană va deschide oficial negocierile de aderare cu Ucraina pe 15 iunie, la Luxemburg, după aproape doi ani în care Ungaria a blocat procesul. Ceremonia va transmite imaginea unității europene. În cel puțin patru capitale, însă, reacția este mai prudentă: guvernele calculează costuri, pregătesc garanții pentru agricultură și își construiesc frâne procedurale într-un proces în care fiecare pas cere acordul unanim al statelor membre.

Ce deblochează data de 15 iunie

Conferința Interguvernamentală, formatul în care cele 27 de guverne ale UE negociază ca o singură parte cu statul candidat, va deschide primul bloc de negocieri: reforma justiției, drepturile fundamentale și controlul financiar. Acest bloc este poarta de intrare în proces. Se deschide primul și se închide ultimul (Comisia Europeană, New Union Post).

Ucraina a finalizat până în septembrie 2025 etapa de screening, adică verificarea tehnică prin care legislația națională este comparată cu standardele UE, într-un ritm considerat rapid (Comisia Europeană). Veto-ul Ungariei, ridicat după ce Kievul a ajuns la un acord cu Budapesta privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia, blocase procesul din 2024 (Tagesschau). Președintele Consiliului European, António Costa, sugerează acum că unele capitole ar putea fi deschise și închise aproape simultan, pentru că Ucraina a făcut o mare parte din alinierea legislativă în perioada de așteptare (Euronews).

Optimismul lui Costa se lovește de arhitectura procesului: fiecare etapă următoare cere unanimitate. Celelalte cinci blocuri de negociere, închiderea fiecărui capitol și fiecare evaluare privind statul de drept au nevoie de acordul tuturor celor 27 de guverne.

Bugetul și agricultura

Disputa de fond este despre bani. Următorul buget multianual al UE, pentru perioada 2028-2034, se negociază în paralel, iar aderarea Ucrainei ar schimba împărțirea fondurilor.

Contribuțiile anuale ale Germaniei ar putea crește cu 75 până la 80 %, de la aproximativ 27,4 mld. euro la aproape 50 mld. euro, potrivit ambasadorului german la UE (Brussels Signal). Senatul Franței estimează că plățile franceze ar urca de la 26 mld. euro la 42 mld. euro (Senatul Franței). Pentru statele din Est, teama nu este factura mai mare, ci încasările mai mici: România conduce o coaliție de 16 state care încearcă să protejeze fondurile structurale de o redirecționare către Ucraina (Curs de Guvernare).

Agricultura amplifică tensiunea. Ucraina ar deveni cel mai mare stat agricol al UE ca suprafață. Fermierii polonezi au obținut deja embargouri temporare pentru cereale și carne de pasăre din Ucraina. Recalibrarea Politicii Agricole Comune, marele sistem european de subvenții pentru agricultură, ar putea costa Italia circa 9 mld. euro, potrivit estimărilor italiene (La Verità).

Rezistența nu este însă uniformă. Pe 4 iunie, Jeunes Agriculteurs, principala organizație a tinerilor fermieri din Franța și un actor de lobby de la care se aștepta una dintre cele mai dure opoziții față de aderarea Ucrainei, a adoptat în unanimitate un raport de orientare favorabil Ucrainei. Condiția este ca Kievul să armonizeze integral standardele de producție și de mediu cu cele ale UE înainte de deschiderea capitolelor agricole. Calculul organizației este că alinierea strictă protejează producătorii francezi mai bine decât opoziția frontală. În mai multe state europene, apărarea intereselor agricole se mută de la blocaj la integrare condiționată.

Fiecare capitală și-a construit propria frână

Franța și Germania au prezentat conceptul de „integrare graduală” la summitul Balcanilor de Vest de la Tivat, pe 5 iunie, oferind statelor candidate acces la piață fără drepturi depline de membru (Euronews). Președintele Emmanuel Macron a reluat ideea la Élysée pe 7 iunie. Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, insistă că Muntenegru și Albania ar trebui să avanseze înaintea Kievului (Il Tempo). Guvernul Tusk din Polonia susține aderarea, dar cere perioade lungi de tranziție pentru agricultură (Wprost). Opoziția PiS merge mai departe și condiționează sprijinul de modul în care Ucraina tratează dosarul istoric al masacrului din Volînia (Rzeczpospolita).

Împreună, aceste poziții formează un sistem de frânare distribuit, pe care nicio capitală nu îl controlează singură, dar care va decide ritmul în care Ucraina trece prin cele 33 de capitole de negociere.

Populația Ucrainei de peste 40 de milioane de locuitori înainte de război ar modifica și ponderile de vot în Consiliu, instituția în care statele membre decid legislația UE, precum și alocarea mandatelor în Parlamentul European. Documentul Comisiei privind reforma instituțională dinaintea extinderii, așteptat inițial la finalul lui 2025, nu a fost încă publicat (New Union Post). Dacă va fi nevoie de schimbarea tratatelor, ratificarea ar trebui făcută de toate cele 27 de parlamente naționale și ar putea include referendumuri în Franța și Irlanda.

Ucraina vrea să închidă negocierile până la sfârșitul lui 2028. Croația, cel mai recent stat intrat în UE, a avut nevoie de peste cinci ani. Data de 15 iunie răspunde la întrebarea cea mai simplă: dacă negocierile pot începe. Cine absoarbe costurile și cum se schimbă situația fermierilor, contribuabililor și beneficiarilor de fonduri europene din fiecare stat rămâne încă deschis.