EPPO vizează portița irlandeză

Viitorul procuror-șef pentru infracțiuni financiare al UE a indicat Irlanda drept o vulnerabilitate în apărarea Europei împotriva fraudelor. Andres Ritter, care preia Parchetul European (EPPO) la 1 noiembrie, a declarat presei irlandeze că „multe firme-paravan” sunt înființate în Irlanda și ar putea fi folosite în fraude cu TVA și spălare de bani la nivel european (Irish Times, RTÉ). Explicația sa este instituțională: Irlanda nu participă la EPPO, organismul UE care poate ancheta și trimite direct în judecată infracțiunile financiare împotriva bugetului european pe teritoriul statelor membre.

Este un avertisment, nu o constatare judiciară definitivă. Dar vine de la persoana care va conduce exact această zonă de combatere a fraudelor în 24 de state participante, iar mecanismul descris există.

Cum funcționează breșa

EPPO funcționează printr-un sistem în două niveluri, creat prin Regulamentul 2017/1939. La Luxemburg, biroul central coordonează strategia. În fiecare stat participant, procurorii europeni delegați lucrează în interiorul sistemelor judiciare naționale. Pot dispune percheziții, îngheța active și conduce direct dosare. Când o fraudă de tip carusel TVA, adică o schemă transfrontalieră prin care firme intermediare dispar înainte să vireze taxa colectată, implică Italia, Germania, Franța și Polonia, EPPO o tratează ca pe o singură anchetă.

Irlanda întrerupe acest lanț. Pentru că a optat să nu participe, procurorii EPPO nu pot acționa pe teritoriul irlandez. Trebuie să trimită cereri formale și să aștepte. Ritter a descris diferența direct: în interiorul EPPO, „nu coordonăm, facem noi înșine” (RTÉ).

Cooperarea există. Irlanda a primit peste 50 de cereri EPPO între 2021 și sfârșitul lui 2025 și a participat la cel puțin o anchetă privind o presupusă fraudă cu TVA de 48 mil. euro, întinsă pe nouă țări (Irish Times). În fraudele de tip carusel, însă, viteza contează decisiv. Firmele-paravan pot fi lichidate, iar banii mutați înainte ca un răspuns formal să ajungă. Cooperarea prin cereri nu echivalează cu puterea directă de urmărire penală.

Frauda de tip carusel peste granițe

Dimensiunea cazurilor urmărite de EPPO arată de ce breșa contează. La finalul lui 2025, instituția raporta 3.602 anchete active, cu prejudicii estimate la 67,27 mld. euro, dintre care 45,01 mld. euro erau legate de fraude cu TVA și taxe vamale (EPPO). Cu un an înainte, cifrele erau de 2.666 de dosare și 24,8 mld. euro (Transparency International EU). Creșterea reflectă atât extinderea rețelelor de fraudă, cât și capacitatea mai mare de anchetă.

Cazurile recente arată tiparul. În Italia, ancheta Metallo a vizat o presupusă schemă de TVA de 42,8 mil. euro, construită pe importuri de mașini de lux din Germania, facturi false și companii înregistrate pe numele unor persoane interpuse (EPPO). În Franța, EPPO a percheziționat 26 de companii suspectate de fraudă cu TVA în regiunea Parisului (Le Figaro). Lanțurile de firme-paravan traversează continentul. Rolul Irlandei ca jurisdicție comodă pentru înregistrarea companiilor se înscrie în acest tablou.

Închiderea breșei, lent

Irlanda se îndreaptă spre aderarea la EPPO. Un grup de lucru interinstituțional a recomandat pregătiri în octombrie 2023, iar ministrul Justiției, Jim O’Callaghan, a indicat că Irlanda ar putea cere aderarea anul viitor (Law Society Gazette). Tradiția juridică irlandeză separă ancheta de urmărirea penală mai clar decât majoritatea sistemelor continentale, iar adaptarea legislației interne cere o lege adoptată de Parlament, fără calendar publicat. Blocajul intern ține de redactarea proiectului la Ministerul Justiției, aprobarea guvernului și votul în Oireachtas, parlamentul irlandez.

Grupul statelor rămase în afara EPPO se restrânge. Ungaria a notificat formal, la sfârșitul lui mai 2026, intenția de a se alătura (Daily News Hungary). În Danemarca, excepția mai largă de la politica europeană de justiție are o ancoră constituțională mai solidă; guvernul a evocat un referendum, dar nu a luat încă o decizie (Berlingske). Aderarea la EPPO închide o breșă, însă instanțele naționale continuă să determine câtă putere are instituția în practică: în Grecia, instanțele au acordat procurorilor EPPO mandate de doi ani, nu de cinci ani cât ceruse agenția, și au respins contestația acesteia (Euronews Greece).

Nu știm încă de ce Irlanda pare atractivă pentru rețelele de fraudă: neparticiparea la EPPO, înființarea ușoară a firmelor, infrastructura financiară sau o combinație între toate trei. Avertismentul lui Ritter a pus problema pe agenda publică. Răspunsul depinde de capacitatea Dublinului de a mișca legislația în ritmul cerut de o breșă de aplicare a legii în Piața Unică.