UE respinge cererea premierului italian Meloni de exceptare a datoriei din criza energetică

Giorgia Meloni cere ca UE să scoată cheltuielile pentru criza energetică din calculul limitelor bugetare, după modelul derogării acordate pentru apărare. Comisia Europeană a respins rapid solicitarea, iar ministrul german de finanțe a susținut poziția Bruxelles-ului. Disputa, aparent tehnică, este primul test serios pentru noile reguli fiscale europene, reformate abia în 2024 și deja împinse spre noi excepții.

Ce cere Meloni și de ce a spus Bruxelles-ul nu

Pactul de Stabilitate și Creștere, setul de reguli care limitează deficitele publice la 3 % din PIB, a fost revizuit în aprilie 2024. Țintele numerice rigide au fost înlocuite cu planuri de cheltuieli negociate de fiecare stat cu Comisia Europeană. În martie 2025, UE a introdus și o derogare specială: clauza națională de exceptare, care permite guvernelor să excludă din calculul deficitului până la 1,5 % din PIB în cheltuieli de apărare, timp de patru ani. Șaptesprezece state au activat-o. Italia, Franța și Spania nu au făcut-o.

Argumentul lui Meloni este că, dacă apărarea primește tratament special din cauza urgenței geopolitice, și cheltuielile pentru energie din timpul crizei Hormuz ar trebui tratate la fel. Problema este că derogarea acoperă doar cheltuieli militare, încadrate într-o categorie statistică precisă. Subvențiile pentru energie intră în alte linii bugetare. Pentru a le include, UE ar trebui fie să rescrie legislația, fie să activeze clauza generală derogatorie, instrument care cere dovezi privind o recesiune la nivelul zonei euro (Parlamentul European).

Capcana fiscală a Italiei

Datoria publică a Italiei este de 137,1 % din PIB, iar deficitul pentru 2025 a ajuns la 3,1 %, ușor peste plafonul de 3 % și peste propria țintă a guvernului de la Roma (Investing.com, Eurostat). Pentru 2026, prognozele de creștere sunt în jur de 0,8 % (Comisia Europeană). FMI a transmis Romei că are nevoie până în 2027 de un excedent primar, adică venituri mai mari decât cheltuielile înainte de plata dobânzilor, de 3 % din PIB, aproape de patru ori nivelul actual.

Presiunea se vede chiar în interiorul cabinetului Meloni. Ministrul apărării, Guido Crosetto, i-a scris de două ori ministrului finanțelor, Giancarlo Giorgetti, cerându-i să aprobe împrumuturi de 14,9 mld. euro prin SAFE (Security Action for Europe), programul UE care finanțează achiziții comune de apărare prin obligațiuni emise de Uniune la dobânzi avantajoase. Giorgetti nu a răspuns. Termenul-limită este sfârșitul lunii mai. Pe 14 mai, Crosetto și-a făcut publică frustrarea, un gest neobișnuit care a expus blocajul din guvern (Il Sole 24 Ore).

Calculul lui Giorgetti este simplu: Italia nu ar trebui să își asume încă 14,9 mld. euro datorie pentru apărare dacă Bruxelles-ul nu acceptă și flexibilitate pentru cheltuielile energetice. Ori un pachet complet, ori nimic.

Berlinul nu cedează

Cancelarul Friedrich Merz a spus că derogarea existentă pentru apărare este deja „la limita a ceea ce poate fi acceptat”. Curtea federală de conturi a Germaniei, Bundesrechnungshof, a avertizat că această excepție riscă să devină „regula standard pentru acumularea de datorie”, în condițiile în care peste 96 % din împrumuturile federale planificate pentru 2029 ar urma să intre sub incidența derogării.

Germania va cheltui în 2026 aproximativ 10 mld. euro pentru propriile măsuri de sprijin energetic: reduceri ale taxelor pe carburanți, subvenții pentru tarifele de rețea și taxe mai mici la electricitate pentru producători (Bundesregierung). Berlinul finanțează însă aceste măsuri în interiorul limitelor bugetare existente, fără să ceară o derogare europeană. Ministrul finanțelor, Lars Klingbeil, a indicat că din 2030 inclusiv derogările pentru apărare ar trebui plafonate la 1 % din PIB. Economiști independenți care consiliază guvernul german l-au avertizat direct pe Klingbeil că ritmul de creștere a cheltuielilor Germaniei, de 5,75 %, depășește deja limita de 4,5 % permisă de UE.

Țările de Jos s-au alăturat opoziției. „Răspunsul la șocuri nu poate fi mai multă datorie”, a susținut Haga.

UE și-a reformulat regulile fiscale abia acum doi ani. Derogarea pentru apărare a fost prima excepție. Dacă energia primește același tratament, următoarele cereri vor fi greu de respins: costuri de adaptare climatică, migrație, alte urgențe definite politic. Fiecare exceptare slăbește exact limitele de cheltuieli pe care reforma din 2024 trebuia să le facă aplicabile. Un deputat CDU a formulat problema astfel: „Cine declară constant stare de urgență economică transformă reguli precum frâna datoriei în ceva permanent inutil”.

Meloni trebuie să decidă până la sfârșitul lunii: acceptă împrumuturile SAFE pentru apărare și costul fiscal aferent sau mizează că Bruxelles-ul și Berlinul vor ceda primele.