UE refuză relaxarea plafoanelor pentru Grecia și Italia

Grecia și Italia au cerut UE să le permită să depășească plafoanele bugetare convenite, pentru a reduce facturile la energie din această iarnă. După reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro, din 8 octombrie, Comisia Europeană a respins cererea (Reuters). Bruxellesul a susținut o derogare mai restrânsă: spațiu suplimentar pentru investiții care reduc pe termen lung importurile de combustibili fosili. Ajutoarele pentru facturile curente trebuie să se încadreze în plafonul de cheltuieli existent al fiecărei țări.

Două scrisori, același argument

Prim-miniștrii Kyriakos Mitsotakis și Giorgia Meloni i-au trimis scrisori președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Mitsotakis susține că, dacă prețurile mai mari la energie aduc încasări din TVA — taxa pe valoarea adăugată, aplicată majorității cumpărăturilor — peste nivelul prevăzut în bugetul Greciei, Atena ar trebui să poată folosi o parte din banii suplimentari pentru ajutoare temporare și bine direcționate, fără să depășească plafonul de cheltuieli (premierul Greciei). El i-a menționat pe pescari printre cei afectați, dar nu a publicat nici costul măsurilor, nici regulile de eligibilitate.

Ministrul italian al Finanțelor, Giancarlo Giorgetti, a prezentat un argument similar. El spune că țintele de cheltuieli ale Romei au fost stabilite pornind de la o inflație de 1,8 %, în timp ce rata din septembrie a ajuns la 4,1 %, și cere UE să țină cont de această diferență când evaluează respectarea regulilor (Reuters). Roma analiza deja posibilitatea de a folosi încasările fiscale suplimentare pentru a reduce costul combustibilului (To Brief).

Presiunea politică este ușor de înțeles: în septembrie, prețurile la energie din zona euro erau cu 18,8 % mai mari decât cu un an înainte (Eurostat). Cifra explică de ce miniștrii vor să intervină, dar nu arată cât TVA suplimentar a încasat Atena sau cât spațiu de manevră are Roma. Niciunul dintre guverne nu a publicat aceste date.

Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a răspuns că UE nu poate adăuga la nesfârșit noi forme de flexibilitate bugetară, deși a spus că va analiza mai atent ambele cereri (ANSA).

De ce încasările fiscale mai mari nu ridică plafonul

Regula bugetară a UE limitează ritmul de creștere a „cheltuielilor nete”. Acestea înseamnă, în linii mari, cheltuielile publice minus dobânzile la datorie, încadrate într-o traiectorie multianuală convenită de fiecare țară cu Consiliul UE, reunit în formatul miniștrilor de finanțe.

Plafonul se aplică doar cheltuielilor, astfel că veniturile nu intră în calcul. Dacă încasările din TVA cresc pentru că energia s-a scumpit, plafonul rămâne neschimbat. Regula împiedică transformarea unui câștig temporar într-o cheltuială care continuă și după ce veniturile suplimentare dispar. Obiecția lui Giorgetti privește reversul situației: când prețurile cresc mai repede decât era prevăzut, aceeași traiectorie de cheltuieli acoperă mai puțin în termeni reali.

Consecința este directă: guvernele pot finanța în continuare ajutoare pentru energie, dar trebuie să găsească bani în interiorul traiectoriei de cheltuieli existente (nota serviciilor Comisiei). Atena și Roma au, așadar, două variante. Dacă ajutoarele rămân în plafon, trebuie să taie sau să amâne alte cheltuieli din buget. Dacă îl depășesc, au nevoie de aprobarea UE și probabil vor recurge la împrumuturi suplimentare, pe care le vor rambursa contribuabilii în viitor.

Derogarea susținută de Bruxelles

Calea aprobată de Bruxelles trece prin clauza derogatorie națională, o prevedere existentă care permite unei țări să cheltuiască temporar peste traiectoria convenită. În august, Comisia a extins această posibilitate dincolo de cheltuielile pentru apărare, incluzând proiecte care reduc în mod durabil dependența de combustibili fosili importați (orientările Comisiei). În cazul Greciei, cheltuielile eligibile includ, de exemplu, pompele de căldură (recomandarea Comisiei privind Grecia).

Spațiul suplimentar este limitat: cel mult 0,3 % din PIB (produsul intern brut, valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse într-o economie într-un an) pe an și 0,6 % cumulat în perioada 2026–2028 (orientările Comisiei).

Acești bani ajung și la alte categorii de beneficiari. O subvenție pentru o pompă de căldură îi sprijină mai întâi pe proprietarii de locuințe și firmele care pot contracta instalarea, precum și pe instalatorii care fac lucrările. Un chiriaș care primește o factură mare în această iarnă va beneficia puțin, cel puțin pe termen scurt.

Aprobările sunt încă în curs. Dosarul Greciei se află pe agenda reuniunii de astăzi a miniștrilor de finanțe, care urmează să ia decizia formală (ordinea de zi ECOFIN). Comisia a emis recomandarea pentru Italia pe 8 octombrie (recomandarea Comisiei privind Italia), iar Roma așteaptă acum decizia Consiliului.

Liderii UE vor discuta ajutoarele pentru energie la summitul din 15–16 octombrie (scrisoarea de invitație a lui Costa). Nu a fost stabilită o dată la care Comisia și Consiliul să se pronunțe asupra cererilor mai ample. Deocamdată, Comisia a susținut spațiu suplimentar pentru investiții eligibile în domeniul energiei, sub rezerva aprobării formale. Niciunul dintre guverne nu a obținut un plafon mai mare pentru ajutoare imediate la plata facturilor, astfel că orice sprijin oferit în această iarnă va trebui finanțat din cheltuielile deja planificate.