Hubul din Marea Neagră, fără rută de alertare

Comisia Europeană a promis până la 50 mil. euro pentru un centru de securitate maritimă administrat în comun de România și Bulgaria, menit să detecteze amenințări pe mare și să transmită avertizări începând din 2027 (prezentarea Comisiei, BTA). Planul publicat arată cum vor pune autoritățile în comun informațiile pe care le colectează. Nu precizează însă cine transmite avertizarea căpitanului unei nave sau cine poate interveni. Problema a devenit concretă când un avion francez de patrulare a avertizat o navă portcontainer cu aproximativ o oră înainte ca drone maritime să o lovească, iar nava s-a scufundat totuși (Reuters).

Ursula von der Leyen a anunțat finanțarea la București, pe 9 noiembrie (declarația de la București), într-un anunț relatat atunci de To Brief (To Brief). Centrul ar urma să fie o rețea coordonată de autorități civile, care adună informații de la instituții naționale diferite despre traficul maritim și cablurile submarine (raportul de implementare al UE).

Detaliile de funcționare lipsesc încă. Întrebată de unde vor veni cei 50 mil. euro și unde vor ajunge, o purtătoare de cuvânt a Comisiei a spus doar că detaliile vor fi comunicate ulterior și că un grup de lucru comun va stabili acum cum va funcționa centrul (prezentarea Comisiei). Nicio instituție nu a precizat public cine va primi banii, din ce buget vor proveni sau cine va lucra în centru.

Ce putea și ce nu putea face o avertizare

Pe 28 octombrie, un avion francez de patrulare care opera de la portul românesc Constanța a detectat drone maritime îndreptându-se spre Contship Jet, o navă portcontainer administrată de o companie greacă. Echipajul a avertizat nava și alte ambarcațiuni din apropiere (Ministerul francez al Apărării). Ministerul bulgar al Apărării spune că informația transmisă de avion a ajuns și la centrul de operațiuni al marinei bulgare, unde comandanții coordonează navele țării aflate pe mare (Ministerul bulgar al Apărării).

Dronele au lovit nava. Toți cei 18 membri ai echipajului au fost salvați, iar nava s-a scufundat ulterior (Ministerul bulgar al Transporturilor, Marina bulgară). Nu s-a stabilit public cine a lansat dronele.

Cei implicați au explicat de ce avertizarea nu a dus la oprirea atacului. Comandantul avionului francez a spus că aeronava putea supraveghea zona și avertiza navele, dar nu avea mijloace să distrugă dronele (Maritime.bg). Comandantul marinei bulgare, contraamiralul Kiril Mihaylov, a declarat că nicio navă bulgară nu era suficient de aproape ca să le oprească (bTV). Echipajele bulgare s-au pregătit, în schimb, să salveze marinarii.

Nimic din toate acestea nu arată că centrul ar fi eșuat. Încă nu există, iar o rețea civilă de schimb de informații nu ar comanda oricum nave militare. Atacul arată însă ce etapă trebuie să prevadă planul: transmiterea avertizării către cei care pot interveni.

Cine îl avertizează pe căpitan

Această verigă lipsește din planul publicat. Documentele centrului nu numesc niciun oficial responsabil de avertizarea unei nave comerciale. Nu descriu traseul prin care avertizarea ajunge la căpitan și nu indică vreun comandant cu autoritatea de a ordona interceptarea (raportul de implementare al UE).

Sistemul existent al UE pentru schimbul de date maritime între autoritățile civile, cunoscut drept CISE, funcționează pe bază voluntară. Fiecare autoritate decide ce informații transmite și cui (EMSA). Dacă centrul va prelua acest model, avertizarea va ajunge la o navă doar dacă instituția care o deține decide să o transmită.

Armatorii greci sunt deja expuși acestui risc. Premierul Kyriakos Mitsotakis a spus că armatorii greci vor relua transporturile comerciale prin Marea Neagră doar dacă trecerea este sigură, invocând costurile de navlu și asigurare (biroul premierului grec). Pe 5 noiembrie, EENMA, asociația armatorilor greci de nave pentru transport maritim pe distanțe scurte, a trimis guvernului o propunere pentru un lanț de avertizare. Marinele ar transmite date despre amenințări către centrul grec de coordonare a operațiunilor de salvare, care ar alerta administratorii navelor; aceștia și-ar contacta apoi navele (Naftemporiki).

Industria maritimă schițează acum partea de sistem pe care Bruxelles-ul a lăsat-o neprecizată. Comisia a promis un centru de avertizare, dar planul public nu identifică nici traseul de la alertă la navă, nici autoritatea care poate acționa în urma ei. Grupul de lucru format de Comisie, București și Sofia le datorează armatorilor și echipajelor răspunsuri la ambele întrebări înainte de deschiderea centrului.